Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | august 23, 2019

Scroll to top

Top

Arhitectura necunoscutului – Manuela Toderaș @ Muzeului Memorial “Nicolae Grigorescu” din Câmpina

Arhitectura necunoscutului – Manuela Toderaș @ Muzeului Memorial “Nicolae Grigorescu” din Câmpina
Administrator
Manuela Toderaș nu se află la prima expoziție în acest minunat spațiu artistic, cel al Muzeului Memorial “Nicolae Grigorescu” din Câmpina, în anul 2015 ea prezentând tot aici o serie de ilustrații și obiecte de artă decorativă grupate într-o “poetică a posibilului”. De data aceasta ea ne propune o serie de lucrări de grafică și de artă textilă grupate sub enigmaticul titlu “Arhitectura necunoscutului”.  Tematica pe care o abordează în cadrul acestei expoziții ne invită în mod cert la meditare prin activarea acelor rotițe ale imaginației noastre, traspunându-ne într-un univers al metaforelor și al corespondențelor, al simbolisticii și spiritualității, acestea fiind și liantul care ajută la o expunere unitară a unor lucrări realizate în două tehnici atât de diferite.

În lucrările de grafică Manuela Toderaș utilizează în mod original, ca suport, planșe din cărți vechi, de la începutul secolului trecut, tipărituri cu elemente de arhitectură (ancadramente, planuri, secțiuni ale fațadelor, ale acoperișurilor, turle), desene pline de o rigurozitate tehnică, matematică, asupra cărora intervine modificându-le, personalizindu-le printr-o serie de intervenții grafice. Astfel, elementele deja existente în aceste planșe sunt folosite pentru a recrea alte forme, structuri enigmatice și pline de o încărcătură energetică, acele pietre simbolice, trovanții, cu forme rotunjite, lipsite de rigiditatea și rigurozitatea specifică pietrelor, ce generează, la rândul lor, alte construcții.
Ineditul acestor lucrări constă în faptul că Manuela clădește grafic, prin înglobarea acelor elemente predefinite, o serie de construcții, de suprapuneri și întrepătrunderi, o adevărată urzeală de linii și curbe, de structuri ce compun un spațiu imaginar, dând naștere la niște forme care par a nu avea un corespondent în lumea realului, orientându-se mai mult spre asocieri componistice de tipul grafismului abstract, în unele lucrări întâlnindu-se minime aluzii figurative.
Culoarea își face simțită prezența doar ca să puncteze sau să umple niște goluri de fundal, contribuind însă la impresia de spațiu într-o continuă mișcare interioară. La această mobilitate își aduc aportul într-o mai mare măsură combinațiile grafice (contururi, hașuri), ce realizează texturi rafinate care supun întreaga suprafață unor vibrații continue. Toate aceste elemente grafice contrabalansează greutatea aparentă a pietrelor, a trovanților, și compun un adevărat joc care ne prinde prin misterul lui pentru că pietrele au povestea lor și sunt de fapt suportul și purtătorul meditațiilor poetice și filozofice ale artistei.
Schimbând registrul tehnic, Manuela Toderaș își continuă periplul spiritual cu o suită de lucrări de artă textilă, ce se înscrie în mod firesc în acel domeniu al căutărilor sale din sfera simbolisticii, așa cum le-am descoperit deja în lucrările sale de grafică. Depășind statutul de simple compoziții decorative, dar păstrând totuși atât cât este necesar pentru a fi plăcute ochiului, Manuela ne prezintă o serie de lucrări bine închegate, unitare, ce exploatează, într-o interpretare originală, motivul cupelor  și al clopotelor.

Demersurile sale în această direcție au decurs în mod firesc atunci când a descoperit acele similitudini vizuale, de linii și forme, dar și de spiritualitate, între cele două simboluri. Ea le-a contopit, întărindu-le astfel importanța, ajungând la acele Clopote – Cupe ce disipă, dar și adună, ce preiau dar și împrăștie materia spirituală, într-un joc al transformărilor: vinul, lichidul devine sunet, iar sunetele devin lichid.
Folosind o tehnică mixtă, personală și neconvențională, cea a îmbinării într-un colaj a imprimeurilor realizate prin serigrafie cu bucăți textile pictate liber sau cusute, artista aduce motivul ales aproape de abstract. Utilizând și aici, ca în cazul lucrărilor de grafică, o gamă cromatică foarte restrânsă, în general griuri colorate, brunuri, rozuri, monocromii liniștite întretăiate doar de liniile energice ale cusăturilor ce generează un efect de țesătură, dar și forme geometrice suprapuse, Manuela Toderaș ne solicită și ne incită la cercetarea acestor suprafețe textile, organizate artistic printr-un cod propriu, în găsirea acelor forme doar sugerate, dar și a acelor mișcări interioare ce mocnesc sub o aparentă liniște.

În încheiere aș dori să subliniez faptul că Manuela, prin această expoziție a dorit să inițieze un dialog, așa cum orice artist care expune o dorește de fapt. Ceea ce aduce însă ea în plus este tipul de dialog propus, și anume acela care are o trimitere mai mult sau mai puțin directă atât la metaforă, cât și la acea arhitectură necunoscută care poate fi văzută ca o structură. Este, aparent, acea structură a lucrurilor ce ne înconjoară, a arhitecturilor, dar, de fapt, este o structură a gândurilor care sunt mereu în mintea noastră și ne guvernează propria lume interioară.

Și dacă Le Corbusier spunea că Arhitectura transmite ordinea gândurilor , îmi permit și eu să spun, după vizionarea expoziției Manuelei Toderaș că gândurile transmit ordinea arhitecturilor.

Roxana Bărbulescu – critic de artă

Articol preluat de la http://www.artar.ro/arhitectura-necunoscutului-manuela-toderas/

poster-manuela-toderas