Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | iulie 21, 2017

Scroll to top

Top

Traseul Memoriei @ Iași

Traseul Memoriei @ Iași
Administrator

Iași – capitală regală

Muzeul Municipal, Iași, 6-16 iunie 2017

Expoziția “Iași – capitală regală”, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași, este un proiect cu o pregnantă dimensiune europeană, aliniindu-se evenimentelor dedicate Centenarului, însă păstrează particularitățile spațiului ieșean în ceea ce privește continuarea școlii ieșene şi a tradiției picturale. De aceea, în locul unei expoziții ce surprinde imagini din perioada 1916-1918, cea de față preia din istorie personalităţi, stări şi emoţii, locuri ȋncărcate de istorie, filtrate şi recompuse de fiecare artist în parte conform propriilor gânduri și aspirații, în raport cu actualitatea socială și politică a prezentului secol. Această expoziție marchează împlinirea a 100 de ani de când Iașul a fost capitală a României (1916-1918), însumând o trecere în revistă a unor semne și simboluri specifice acestui oraș dar și Europei în acel moment istoric. Expoziția reunește o serie din cei mai prestigioși artiști plastici ieșeni care prin lucrările expuse aduc un omagiu orașului Iași, capitală regală și capitală a culturii.

Portretul Reginei Maria a artistului Manuell Mănăstireanu o surprinde pe Majestatea Sa într-o ipostază ce însumează sacrificiul și determinarea acesteia, în uniforma de asistentă medicală. Privirea Reginei transmite o stare, care în fapt depășește spațiul lumescului, înglobând atât așteptarea, speranța, suferința, emanând o lumină diafană, o aureolă ce cuprinde ca într-un val întreaga feminitate, misterul și fermitatea caracterului. Tragismul personajului oglindește atât sensibilitatea și frământările Reginei, emoțiile artistului și întreaga stare de zbucium a societății.

Lucrarea “Cuplu regal” a artistului Traian Mocanu poate părea a fi rezultatul unui cataclism primordial, dar ȋn treacăt surprinzi prezenţa a două personaje, ȋngrămădite ȋn pastă şi ȋn ele însele, ce agonizează ȋntr-un marş pe fundalul ȋntunecat. Aluzia semantică ia locul unei directe exprimări prin formă, trimiterea la Regina Maria şi Regele Ferdinand ducând povara Războiului pe umeri, transmit starea neliniștii și incertitudinii întregii țări aflată la răscruce.

Constantin Tofan vede regalitatea proiectată pe un cer diviziat, sub forma unei păsări însingurate ce traversează imaginea ca un meteorit de culoare. Peisajul artistului este păstrătorul istoriei locului, efectele compoziționale de atmosferă sunt captate cu o mare delicatețe, de exemplu, atunci când concepe siluete sau ramificații ale copacilor, artistul se joacă cromatic cu forme simple în care se poate vedea simultan amestecul mirabil de rigiditate și flexibilitate pentru ca forma plăpândă sau viguroasă să se supună intențiilor artistului.

Dragoş Pătraşcu proiectează pe un fundal roșu dens, un portret masculin ce poartă pe pălărie citadela Iașului belic, mărginită de doi cai fantastici, simboluri ale unei balanțe imaginare. Figura masculină alegorică, cu orbitele golite, ce poate fi ori un rege, ori un soldat, dislocat de un anume timp sau spațiu, ilustrează condiția umană în universalitatea sa, fiind atât sobră cât și ludică, tragică și sensibilă.

Rafinamentul sigur și sensibil al liniilor, al culorii, aparţinându-i lui Mihai Pamfil se observă în portretul unei doamne ce încifrează nostalgia unui timp ce aparține memoriei personale asupra istoriei, încărcat cu efuziuni lirice. O poezie aparte ce se așterne pe pânză, vibrând prin culoare, face apel mai ales la simțire. Acest portret poartă amprenta contrastelor specifice artistului, contraste ce articulează o armonie pe care o înțelegem mai întâi cu sufletul, apoi cu privirea.

ÎngeriiGabrielei Drînceanu sunt extensii ale unor personaje mitice sau istorice. Se remarcă o Regină ȋnaripată, coborâtă doar pentru un moment printre oameni, cu o siluetă maiestuoasă dar care impresionează prin minimalismul coloritului. Această lucrare surprinde și cuprinde întreaga personalitate luminoasă a Reginei Maria, fiind un omagiu adus atât personajului istoric dar și omului.

Simion Cristea însuflețește lemnul prin intermediul simbolului, îl apropie de o formă palpabilă ce nu necesită încadrarea într-un timp al omenirii. Sculptura sa calmă şi serenă, ferm articulată, ferită de ambiguități, structurează o lume secundă realității dar care se revendică din aceasta, fiind o metaforă pentru meditație.

În nici un registru al creației sale plastice Leontin Păun nu este interesat de aspectul mimetic, ci de acel real ce emerge din sensul lăuntric al volumului, ce îşi îndeplineşte singur destinul. Lucrările sale răsună în îndepărtări fie asemenea unui corn ori a unei orgi ce unește oamenii laolaltă, sub coroana Regelui tăcut.

Felix Aftene creionează o hartă discretă a simbolurilor personale dar și istorice ce-i conturează existența în spațiul Iașului încărcat de amintire. Din spatele unor aripi de heruvim se ridică clădirea Muzeului Unirii, sediu al cartierului regal și reședința regelui Ferdinand (1916-1919). Realismul magic al lucrării sale accentuează măreția și solemnitatea clădirii, sentimentul românesc al fiinţei este unul de adâncime şi de substanţă, întemeindu-se mai ales pe atmosfera ce o degajă compoziţia.

Zamfira Bîrzu expune portretul continuatorului dinastiei regale, Regele Mihai alături de interpretarea unică a unui edificiu istoric ieșean. Artista introduce ȋntr-un ansamblul epurat de analogii perfecte câte un detaliu ce are uneori o valoare simbolică şi care restabileşte contactul dintre pictura intens interpretativă şi circuitul realității obiective. Astfel, formele şi culorile vorbesc despre un alt spațiu, despre o lume ascunsă dincolo de suprafață.

Lucrările lui Sorin Purcaru sunt punctul de plecare pentru construcţii spaţiale poetice; una din etapele importante fiind adăugarea a unor figuri cu însușiri umane, a unor obiecte parcă smulse din mediul lor şi reactivate (robineţi, elice), apelând atât la afectul nostru, dar mai ales la memorie pentru a le putea asocia nu atât cu produsele subconştientului, cât cu reclivele prezentului ce nu sunt ready-mades ci forme supuse la infinit recontextualizării.

Cristian Diaconescu crează imagini cu o puternică intensitate intimă, o alegorie asupra condiţiei de artist. Prin captarea unui anumit moment, a unei anumite instanţe, a unei poziții corporale artistul se poziţionează faţă de sine, nu într-o atitudine ambivalentă, ci exploratoare a artei din punct de vedere istoric. Trimiterea la dimensiunea europeană a experimentului (Duchamp, Tzara) conectează spațiul ieșean din timpul Războiului de cel european, supus acelorași traume dar și renașteri.

Elena Boțan Potop concepe un portret dintr-un „mozaicuri de dopuri” a unui om adevărat, participant fără voia sa în luptele Primului Război Mondial. Artista face un apel la memoria fiecăruia dintre spectatori pentru a revaloriza şi reda demnitatea celui după care a rămas eticheta de erou”. Elena Boțan ȋi comemorează pe cei care au dispărut în ceaţa atotstăpânitoare a memoriei colective, trăgând un semnal de alarmă asupra faptului că istoria nu rămâne prafuită într-un tom îngălbenit, ci se poate repeta în orice moment.

Șasiul din piatră a lui Adrian Crîșmaru poate fi văzut drept o fereastră spre trecut, ori o oglindă pentru prezent. În această ramă artistul lasă să se succede, conform propriei imaginații și bagaj cultural, imagini ale trecutului, fiind în fapt o lupă asupra propriilor sentimente față de istorie. Perdeaua, cu o amplă istorie în artele vizuale este folosită de Rodica Crîșmaru pentru a delimita două lumi, două apariţii: cea publică și cea intimă. Accentul nu cade pe personaj, ci pe lumina ce se revarsă prin el, prin perdea, înafara tabloului, aceasta fiind cea care crează starea, cea care descătuşează forma şi culoarea. Construit dintr-o perspectivă romantică, personajul feminin este atât obiectul privitorului, dar la rândul său subiectul propriei observaţii.

Pe simeză sunt expuse și lucrările rezultate din proiectul “Piața Unirii, Piața Artelor” 2017, realizate de studenții si absolvenții Facultății de Arte Vizuale din Iași: Ioan Nicorici, Magdalena Martiș, Mădălina Toma, Bianca Boroș, Carmen Costin Bighiu, Flavia Pintea, Alexandra Prigov, Ionuț Filimon, Alexandru Burlacu ce impresionează nu numai prin calitățile tehnice ci prin seriozitatea tratării subiectului, fragmentând anumite elemente vizuale asociate războiului, dilatându-le, ori uneori încărcându-le cu propriile gânduri și emoții.

Un regal artist ce aduce un plus de valoare orașului Iași, un vector ce țintește cristalizarea unor viziuni artistice aparte, trezind interesul tocmai prin această eliberare a artei din spaţiul certitudinilor formale, alimentat de analogii sau aproximări.

Curator: Maria Bilașevschi, dr. arte vizuale, critic de artă

Organizator: Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași

 

Anunț

Anunț important

privind transmiterea datelor pentru legitimații,

Pentru preschimbarea/tiparirea legitimațiilor noi de tip CARD, va rugăm să trimite-ți fotografia portret ăn format 3/4 cm cât și copia actului de identitate doar la adresa de e-mail: legitimatii@uap.ro Datele trimise către oricare alta adresă de email din domeniul @uap.ro, nu garantează că acestea ajunge la HR pentru prelucrare și tipărire, pentru ridicarea ei este necesară plata cotizației la zi.


ANUNȚ TITULARIZĂRI 2017 PENTRU MEMBRII U.A.P. DIN ROMÂNIA

ATENȚIE, TERMENUL DE DEPUNERE A DOSARELOR PENTRU FILIALELE DIN BUCUREȘTI SE PRELUNGEȘTE PÂNĂ LA DATA DE 21 IULIE INCLUSIV!

Filialele teritoriale vor trimite dosarele întocmite și avizate conform noului Regulament de Primiri și Titularizări în Uniunea Artiștilor Plastici din România, disponibil pe site-ul UAP – www.uap.ro, până la data de 25 iulie 2017, la sediul UAP din Str. Piața Amzei nr.13, etaj 4. Pentru filialele din București, dosarele se vor depune la sediul UAP din Str. Piața Amzei nr.13, etaj 4, sector 1, București, de  luni până joi, între orele 10.00-15.00 și vineri, între orele 10.00 – 13.00. ATENȚIE!!! Perioada de stagiatură este de minim doi ani şi maxim cinci ani de la data intrării în UAP. În sesiunea de titularizare 2017 se pot înscrie numai cei care au dobândit calitatea de membru stagiar în anul 2014 și 2015. http://uap.ro/anunt-titularizari-2017-pentru-membrii-u-a-p-din-romania/ http://uap.ro/regulament-pentru-primiri-si-titularizari-in-uap/

Vă reamintim că puteți să vă creați propria pagină de autor pe WWW.UAP.RO, astfel trimite-ți pe adresa de e-mail webmaster@uap.ro următoarele documente:

  • fotografie autor 1 buc.
  • fotografie lucrare reprezentativă 1 buc.
  • CV în română și CV în engleză
  • date de contact, adresă, telefoane (fix, mobil), adresă de e-mail, adresă site
  • scurt text critic sau de autor în română și engleză