Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | septembrie 23, 2017

Scroll to top

Top

Unde nu-i bulină roşie, e undă verde pentru artă @ Simeza

Unde nu-i bulină roşie, e undă verde pentru artă @ Simeza
Administrator
Unde nu-i bulină roşie, e undă verde pentru artă

Expertiza tehnică, cerută de conducerea teatrului Nottara şi de locatarii blocului din bulevardul Magheru nr. 20 și suportată financiar de Primăria Capitalei, a arătat faptul că imobilul nu are probleme la structura de rezistență și că imobilul nu se încadrează în clasa a II-a de risc seismic iar clădirea nu este de pericol public și necesită reabilitarea fațadei.

Susţinută, alături de directorul teatrului Nottara, Marinela Ţepuş, de arhitectul Cătălina Bulborea, Prof.Univ. Dr. ing. Ioan Paul, inginerul în construcţii Acad. Nicolae Noica, de Consilierul Preşedinţiei, Sergiu Nistor şi de Directorul Direcţiei pentru Cultură din Primăria Muncipiului Bucureşti, Traian Petrescu, conferinţa de presă de marți, 28 iunie 2016, a avut, psihologic vorbind, două componente:
Una emoţională, în care bucuria redeschiderii s-a împletit cu mulţumirile aduse de Marinela Ţepuş tuturor celor care au ajutat echipei Teatrului Nottara în perioada în care acesta a trebuit să-şi închidă propriile porţi în urma Legii nr. 282/18.11.2015.
A doua componentă, substanţială, s-a datorat arhitectei Cătălina Bulborea şi inginerului Ioan Paul. Prima a făcut o “biografie” destul de amănunţită a edificiului din Bulevardul Magheru 20, construit de arhitectul Liviu Ciulley, tatăl reputatului regizor Liviu Ciulei, edificiu conceput de arhitecţii Radu Dudescu şi Nicolae Cretzoiu şi de Prof. Acad. Aurel Beleş, inginer recunoscut pentru profesionalismul său. Puţină lume ştie astăzi că Aurel Beleş a făcut expertiza după căderea, la cutremurul din1940, a Blocului Carlton din Bucureşti. De altfel, aproximativ aceeaşi echipă a lucrat şi la clădirea din Strada Doamnei, a Băncii Naţionale.
Istoricul construcţiei a urmărit, pe de o parte, analiza urbanistică, iar pe de alta, documentarea de arhivă, inclusiv scrierile despre Teatrul Nottara semnate de Nicolae Noica şi criticul de teatru Doina Papp. S-au desprins, dincolo de elementele narative (foarte interesante, de altfel), câteva idei importante pentru concluziile expertizei efectuate în acest an la Teatrul Nottara. Mai ales, constatarea că blocul n-a suferit niciodată transformări structurale, ci numai de amenajare interioară, menită să multiplice compartimentarea iniţială, care presupunea la etajele de locuinţe 4 apartamente pe nivel, devenite, în perioada comunistă, 8 sau 9, prin reducerea spaţiului fiecărui apartament.
Prezentarea pe cât de documentată, pe atât de evocatoare a arhitectei a fost urmată de “piesa de rezistenţă” a conferinţei. Explicaţiile Prof.univ.dr. ing. Ioan Paul privind actuala expertiză, dublate de planuri, relevee şi o imagine din satelit a teatrului care a facilitat înţelegerea complexităţii imobilului, s-au referit la releveele de arhitectură şi rezistenţă, la cele de degradări şi avarii, dar şi la încercări semi-distructive, cum ar probele de beton, de armătură, de zidărie sau de mortar, şi la testele de dinamică a construcţiei. Constatările au fost categorice.
Clădirea se comportă foarte bine, mai ales că a avut un “AND” foarte bun, ceea ce a dus la declasarea din categoria construcţiilor cu risc seismic I la cele cu risc seismic II. Este nevoie, şi se va proceda, la o consolidare simplă (aplicarea de torcret uscat pe pereţii structurali de zidărie plină, confinarea pereţilor de rezistenţă cu beton armat), intervenţie care să refacă integral capacitatea portantă iniţială, ceea ce va duce la reclasarea clădirii în clasa de risc seismic III.
Concluziile au fost enunţate de Acad. Nicolae Noica, inginer constructor de renume, şi cel care “a pus pe harta Bucureştiului bulinele roşii”. El a explicat că, în 1999, s-a luat decizia de a pune 110 buline roşii pe clădirile cu cel mai ridicat risc seismic din Capitală, dar plasarea lor ulterioară a cunoscut o serie de imixtiuni “interesate”. În orice caz, a susţinut domnia sa, nu era vorba atunci de Teatrul Nottara. “Am fost surprins de hotărârea din decembrie 2015, pripită, pompieristică. I-am scris atunci şi Preşedintelui Iohannis, explicându-i că nu e cazul să panicăm oamenii. L-am întrebat şi pe Ministrul Culturii din acel moment cum şi-a permis să spună că Teatrul Nottara este un sicriu”. Apreciind expertiza realizată, Acad. Nicolae Noica a amintit că edificiul din Bulevardul Magheru20 afost, înainte de naţionalizare, chiar proprietatea arhitectului Liviu Ciulley. După cutremurul din 1940, acesta a oprit lucrările pe care le făcea la Banca Naţională, pentru a reproiecta clădirea după norme existente în Italia. Era imposibil de imaginat că în cazul propriei clădiri, terminată în 1946, în care gândise şi o sală de teatru pentru fiul său, Liviu Ciulley n-a aplicat aceleaşi norme.
Deşi mai este nevoie de o aprobarea din partea Comisiei de Inginerie Seismică, toţi specialiştii prezenţi la Conferinţa de presă au declarat ferm că reluarea spectacolelor la Teatrul Nottara s-ar putea face, fără niciun risc, încă de mâine.

http://www.cotidianul.ro/teatrul-nottara-va-incepe-urmatoa…/

După şapte luni de când a suspendat spectacolele din sediul de pe bd. Magheru, ca urmare a promulgării Legii nr. 282/18.11.2015, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, Teatrul Nottara a dat vestea mult aşteptată: din toamnă îşi poate relua activitatea obişnuită, în clădirea care i-a fost casă timp de 55 de ani.
Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a prezentat rezultatul expertizei seismologice realizate, la cele două imobile din administrarea instituţiei, respectiv cel din Bd. Magheru nr. 20 și cel din Str. Jules Michelet nr. 2 – 6, construite în 1945. Echipa de expertiză, formată din specialişti recunoscuţi în domeniu, condusă de către prof. univ. dr. ing. Paul Ioan, a evaluat construcţia şi a ajuns la concluzia că imobilele ridicate de marele inginer Liviu Ciulley pentru fiul său, regizorul Liviu Ciulei, NU se încadrează la clasa I de risc seismic, întrucât acestea „au avut o comportare bună atât la acţiunile din exploatare, cât şi la cele seismice, fără pierderi de stabilitate sau avarii ale elementelor de rezistenţă. Acest lucru presupune o consolidare mult mai uşor de efectuat decât se anticipa, care va fi realizată de către PMB şi CGMB. Studiul de fezabilitate, proiectul şi licitaţia (adică partea birocratică) durează cam doi ani, vreme în care teatrul îşi poate desfăşura activitatea curentă în sediu. Prezent la conferinţă, Ministrul Nicolae Noica a declarat public că „nu există niciun pericol, se poate relua activitatea în Teatrul Nottara.”
Măsurile propuse de specialişti pentru consolidarea clădirii sunt:
• Consolidarea se va realiza, în principal, prin aplicarea de torcret pe ambele fețe pe toți pereții structurali de zidărie confinați cu elemente din beton armat. Soluția se va aplica de la subsol până la ultimul nivel.
• Stâlpii singulari vor fi consolidați prin confinare cu țesătură din fibră de carbon.
• Aticul zonei centrale a Sălii de Spectacol se va demola până la până la nivelul planșeului Sălii și se va reface șarpanta pe noua geometrie.
După realizarea măsurilor de intervenţie şi consolidare clădirea se va încadra în clasa de risc seismic Rs III.
„În traducere personală şi subiectivă, dar „aprobată” cu zâmbet îngăduitor de către Domnul Profesor Paul Ioan: imobilul nostru e un pacient cu o vârstă respectabilă, care se ţine bine, are câteva chisturi ce trebuie operate pentru a nu se maligniza şi mai are nevoie de operaţii estetice. După aceeea va trai sănătos, şi noi pe lângă el, încă vreo câţiva zeci de ani.” – traducător, Marinela Ţepuş, managerul Teatrului.
Sursa: http://nottara.ro/…/expert-din-punctul-de-vedere-al-sigura…/

Bulina Simeza

 

Anunț important

privind actualizarea informațiilor personale de contact din baza de date,

Vă rugăm să ne transmiteți următoarele date pentru a putea actualiza baza de date a membrilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, astfel:

  • adresa de email; numere de telefon (fixe, mobile, atelier, etc); adresa de corespondență (de preferat copie după actul de identitate)

Toate aceste informații vă rugăm să ni le trimite-ți la adresa de e-mail hr@uap.ro

privind transmiterea datelor pentru legitimații,

Pentru preschimbarea/tiparirea legitimațiilor noi de tip CARD, va rugăm să trimite-ți fotografia portret ăn format 3/4 cm cât și copia actului de identitate doar la adresa de e-mail: legitimatii@uap.ro Datele trimise către oricare alta adresă de email din domeniul @uap.ro, nu garantează că acestea ajunge la HR pentru prelucrare și tipărire, pentru ridicarea ei este necesară plata cotizației la zi.

 Vă reamintim că puteți să vă creați propria pagină de autor pe WWW.UAP.RO, astfel trimite-ți pe adresa de e-mail webmaster@uap.ro următoarele documente:
  • fotografie autor 1 buc.; fotografie lucrare reprezentativă 1 buc.; CV în română și CV în engleză; date de contact, adresă, telefoane (fix, mobil), adresă de e-mail, adresă site; scurt text critic sau de autor în română și engleză.