Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | 16/04/2024

Scroll to top

Top

[:ro]Candidat Neculai Băndărău[:]

Nistor Laurențiu

[:ro]Sunt membru al Uniunii Artiştilor Plastici din anul 1981, filiala de sculptură din Bucureşti. Cunosc foarte bine atât perioada de glorie a UAP-ului precum şi anii dificili din perioada post comunistă/ pre-democratică în care încă ne aflăm.

O să încep cu o scurtă descriere a activităţii mele în structurile de conducere a UAP. Astfel, în anul 2006 am fost ales membru în Comisia de Cenzori a UAP, activitate continuată până în 2010. Au urmat doi ani (2010-2012) în care am fost ales membru în Consiliul Director pentru Bucureşti. În această calitate, împreună cu ceilalţi membrii ai echipei de conducere am contribuit la primele măsuri de reorganizare a UAP printre care pot să enumăr: redactarea unui statut, clarificarea situatiei juridice a filialelor UAP, iniţierea unui program de verificare şi stingere a datoriilor către bugetul de stat astfel ca instituţia să poată accesa fonduri pentru proiecte culturale, proiecte pentru revigorarea Combinatului Fondului Plastic (doresc ca acesta să devină un centru cultural cu deschidere internaţională), demersuri la PMB pentru a fi atribuite spaţii noi de ateliere în compensarea spaţiilor retrocedate prin legea 112/95 şi a unui sediu reprezentativ în urma evacuării din str. N. lorga. Între anii 2012­2016 am activat în calitate de preşedinte al Comisiei de Cenzori a UAP. Principalele obiective au fost: respectarea obligaţiilor UAP privind contribuţiile la bugetul statului, rezultatul este ca instituţia noastră are fişa fiscală pe 0; urmărirea veniturilor şi cheltuielilor din contul curent şi contul cu destinaţie specială (TAP), protejarea patrimoniului UAP.

Pe lângă rezultatele din activitatea în cadrul Comisiei de Cenzori, am avut mereu iniţiativă şi m-am implicat în rezolvarea multor probleme si proiecte ale UAP, cum a fost gasirea unor soluţii de proiectare (studii de fezabilitate întocmite de arhitecţi) în vederea obţinerii de fonduri pentru reamenajarea galeriilor Orizont şi Căminul Artei. Am fost intermediarul între AFI şi artişti când AFI urmărea evacuarea acestora din ateliere. Am avut un rol activ după tragedia din clubul Colectiv, cand s-a cerut încetarea activităţii la atelierele din Doamnei şi ameninţarea cu amenzi uriaşe. Am adus la cunoştiinţa artiştilor care este legislaţia în vigoare pentru a nu crea panică.

Această activitatea desfăşurată în ultimii aproximativ 10 ani m-au făcut să cunosc îndeaproape situaţia UAP în plan economic precum şi demersurile făcute pentru revitalizarea acestei instituii.

Provocările generate de schimbările legislative, presiunea unor grupuri ostile, schimbarea repetată a sediului, lipsa de personal au afectat activitatea UAP.

Dintre problemele pe care le-am identificat vreau să menţionez în mod particular pensia de artist şi activitatea de producţie a CFP.

1.În momentul de faţă, artistul nu are nici un suport de la stat. Consider că este necesar în acest mandat să fie elaborat un nou proiect privind amendarea legii pensiilor, în ceea ce îi priveşte pe membrii UAP care au activat pe plan profesional şi nu primesc nici măcar un ajutor social minim. UAP are datoria să protejeze şi să susţină statutul de artist în România. Arta este mai mult decât un job full time şi în nici un caz un hobby cum este tratat de stat prin lipsa unei recunoaşteri materiale la vârsta pensionării pentru contribuţia artistului, în definitiv, la dezvoltarea culturală a societăţii.

  1. Activitatea de producţie în CFP (sectia culori) nu aduce nici un venit la UAP şi are un statut juridic confuz. Este necesară o analiză a posibilităţii de eficientizare pentru a obţine venituri din această activitate economică.

Sigur ca există şi tentative pentru progres care trebuie susţinute în continuare. Printre ele vreau să menţionez statutul artistului vizual, demers care îl are ca iniţiator pe domnul Dumitru Şerban, fost preşedinte al UAP; demersurile pentru modificarea legii 35/1994 privind timbrul fiscal- T.A.P.; transformarea halelor industriale din cadrul Combinatului Fondului Plastic, spaţii în stare avansată de degradare şi care şi-au pierdut utilitatea iniţială, în săli şi spaţii de expunere. Sunt direct implicat în proiectul de transformare a halei ’’Turnătoria” în sală de expoziţii pentru filiala de sculptură. Trebuie încurajat spiritul de echipă precum şi aportul personal al unor artişti care au luat iniţiativă până la urmă pentru binele comun.

Mai departe, s-a creat oportunitatea pentru valorificarea proprietăţii/teren de pe strada Menuetului (aprox. 1000mp). Printre posibilităţi se numără şi un parteneriat cu un dezvoltator imobiliar, care se oferă să construiască o clădire de birouri şi să ofere UAP spaţii în incinta noii construcţii pentru sediu şi săli de expoziţii. Punctul meu de vedere este că trebuie analizat proiectul şi discutat care opţiune este cea mai bună alegere pentru UAP. Definitivarea unui loc pentru sediul central, care să nu implice cheltuieli de chirie este o prioritate a noastră.

Este obligatoriu sa conştientizăm problemele pe care le întâmpină UAP şi să găsim soluţii. Cred într-un sistem clasic de întrebări şi răspunsuri, în comunicare ca fiind cheia succesului. Astfel, avem următoarele întrebări care îşi caută răspunsul:

CINE?- o cercetare a surselor comunicării. Aici, UAP este sursa dar ea trebuie să fie şi un receptor care centralizează si sistematizează ce vine din partea membrilor săi dar şi a societăţii, ancorarea în realitate. E necesară constituirea unui grup de lucru care să finalizeze în maxim un an un proiect de reorganizare a UAP (amendamente la statut şi regulamente noi).

SPUNE CE?- o cercetare a conţinutului comunicării. Este important să existe o discuţie cu toate filialele la nivel naţional pentru stabilirea structurii proiectului prin care UAP să evolueze şi să îşi promoveze membrii. Trebuie sa existe iniţiativă colectivă, să fie create condiţii pentru o mai bună coordonare, comunicare şi repartizare a veniturilor (de subliniat faptul că majoritatea filialelor sunt persoane juridice responsabile în faţa legii pentru activitatea ce o desfăşoară).

CUI?- dorim să ne adresăm în primul rând membrilor noştrii dar şi publicului de artă şi politicienilor. UAP trebuie să se adapteze tuturor provocărilor în plan politic şi economic şi să exploateze direcţiile pozitive pentru aceasta prin încheiere de parteneriate culturale cu asociatii din ţară şi din străinătate care ar duce şi la o mai largă mediatizare a activităţii UAP şi a membrilor săi.

PE CE FRECVENŢĂ?- cum folosim mijloacele media pentru promovarea UAP, a artiştilor, a direcţiilor culturale (site UAP, revista ARTA, avem nevoie de newsletter-uri prin care să se transmită tuturor artiştilor membri concluziile şedinţelor Consiliului Director etc.). Cum atragem investitori şi finanţări pentru proiecte artistice, cum atragem noi membrii. Asocierea este unul din instrumentele care pot favoriza viitorul.

UAP trebuie să redevină o structură puternică, care să-şi asume rolul de formator cultural al societăţii şi care să încurajeze şi să promoveze creaţia artistică.

În concluzie, pentru acest mandat aportul meu va consta în creativitate, perseverenţă, îndrăzneală şi spirit de echipă. Vreau să aduc împreună toate filialele şi să declanşez în rândul membrilor înţelegerea şi conştientizarea manifestărilor mediului artistic ca un produs al fiecăruia dintre ei.

Împreună să investigăm modalităţiile de transformare a „infrastructurii” UAP şi să dezvoltăm un scenariu pe termen scurt, un scenariu pe termen mediu şi un scenariu pe termen lung.

Un proiect sustenabil trebuie să se întemeieze pe o politică pe termen lung privind statutul artistului şi rolul lui în societate şi implicit rolul acestei instituţii de utilitate publică care este UAP.

Eforturile mele alături de echipa de conducere vor consta în structurarea şi în urmărirea implementării proiectului de revitalizare a UAP rezultat în urma „comunicării” cu membrii.

Neculai Băndărău,[:]