fbpx
Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | October 20, 2021

Scroll to top

Top

Translating America @ București

Translating America @ București
Administrator

Ateliere de artă și critică nord-americană ce se vor desfășura în curtea din spatele Rezidenței BRD Scena9 (I.L Caragiale 32, lângă Grădina Icoanei), în fiecare duminică, în perioada 29 august – 26 septembrie, între orele 17:00 – 19:00.Proiectul propune o cartografiere subiectivă a mediului artei vizuale nord-americane în cadrul a cinci ateliere susținute de: Diana Marincu, Bogdan Ghiu, Cătălin Gheorghe, Cristian Iftode și Cristian Nae. Moderator: Emilian Mărgărit.
Textele tematice, care stau la baza discuțiilor propuse în cadrul acestor întâlniri, vor apărea după 26 septembrie într-o publicație digitală cu descărcare gratuită de pe pagina https://imageandsound.ro/publicatii/Accesul la ateliere se va face pe bază de înscriere și cu respectarea tuturor normelor igienico-sanitare impuse de lege. Numărul maxim de participanți: 30. Persoanele interesate sunt rugate să trimită un e-mail la adresa tudor@imageandsound.ro, specificând în subiectul e-mailului atelierul și data. Veți primi un e-mail de confirmare a înscrierii la atelier sau un răspuns dacă nu mai sunt locuri disponibile. Cu o zi înainte de începerea atelierelor veți primi un email pentru a vă confirma participarea. În cazul în care nu răspundeți, locul/locurile vor fi distribuite celor din lista de așteptare, în ordinea înscrierii lor.

Termenul limită pentru înscrieri: Atelier I – 27 august; Atelier II – 3 septembrie; Atelier III – 10 septembrie; Atelier IV – 17 septembrie; Atelier V – 24 septembrie.
——————————————————————————-
Atelier 1 / 29.08
Practici curatoriale din anii 1970 din America și gesturile artistice din sfera criticii instituționale
Lector: Diana MarincuCritica instituțională și arta conceptuală au contribuit substanțial în anii 1970, odată cu primul val, și apoi în anii 1990, prin al doilea val, la analiza critică a criteriilor de legitimare a unui produs artistic propuse de către muzee și galerii. Prin critica instituțională, artiștii au făcut vizibilă criza instituțiilor dedicate artei și au încercat să chestioneze convențiile acestora referitoare la dialectica expunere / nonexpunere, artă / nonartă, valoare simbolică / valoare comercială. Atenția îndreptată asupra discursului și conceptului au orientat narațiunile istoriei artei înspre fisurile interne pe care le conțin, problematizând includerile și excluderile canonului vestic, iar studiile dedicate canonului au captat tot mai mult interesul cercetătorilor. De aceea, acest moment hotărâtor merită reevaluat acum și transformat într-o lecție pe care poate tinerii curatori și artiști o pot integra în practica lor. Dacă acumularea gesturilor criticii instituționale de-a lungul manifestărilor ei este privită ca tot atâtea căutări de a evada din închiderea și ierarhia unei instituții, atunci poate că descentrarea și diversificarea modelelor căutate de expozițiile actuale încearcă o ieșire din poziționarea individualistă a curatorului care orchestrează ideile artiștilor și structurează „instituția” expoziției.Diana Marincu este curator și critic de artă, membru AICA și IKT, Director Artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara. A obținut în 2017 titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei. Cele mai recente expoziții ale sale includ: Harun Farocki – Ar trebui ca realitatea să înceapă, Fundația Art Encounters, Timișoara (2020); Persona, MUCEM, Marsilia (2019); Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic, Frac des Pays de la Loire (2018); Marianne Mispelaere – Sounds Make Worlds, Fundația Art Encounters, Timișoara (2018).—————————————-Atelier 2 / 5.09
Pragmatismul artei și aventurile transatlantice ale suprarealismului
Lector: Bogdan GhiuProfitând de istorica expoziție, așa cum o consideră deja mulți experți, Le Surréalisme dans l’art américain (Suprarealismul în arta americană), organizată în anul 2021 în cadrul centrului de artă La Vieille Charité din Marsilia, oraș de refugiu din calea nazismului și de relansare și retraducere-multiplicare la nivel global via America a artiștilor suprealiști, atelierul își propune un balans meta-traductiv între 1) investigarea raporturilor dintre filosofia pragmatistă a lui John Dewey și arta americană a secolului al XX-lea, evidențiind atât apropierile factuale, cât și omologiile structurale dintre celebra carte a marelui filosof și pedagog american, Art as Experience (Arta ca experiență, 1934), și un curent atât de influent precum expresionismul abstract (sau Action Painting), plus prelungirile pragmatismului lui Dewey în instituțiile americane responsabile de artă (precum Federal Art Project, de exemplu), și 2) metamorfozele și traducerile, multiplicările și replierile, replicile și reacțiile, respingerile și aproprierile, întotdeauna creatoare, ale suprarelismului european pe tărâm și în context nord-american.Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, filosofie, media, arhitectură și urbanism, artă contemporană), traducător și teoretician al traducerii (French Theory și literatură franceză), jurnalist (Idea arta+societate). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.). Este autorul mai multor volume de eseuri: „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)” (Cartea Românească, 2015); „Linia de producție: lucrând cu arta” (Tact, 2014); „Dadasein” (Tracus Arte, 2011) etc.—————————————Atelier 3 / 12.09
Suprematismul american. Reprezentarea politicului în practicile avangardei culturale
Lector: Cătălin GheorgheSuprematismul american e o propunere contrafactuală teoretică, dintr-o perspectivă a istoriei ficționale a artei, de identificare a unui imaginar (?) fenomen cultural dezvoltat prin intermediul politicilor culturale americane din secolul trecut. Acest tip de identificare critică pune într-o comparație ideologică caracteristicile istorice ale suprematismului rusesc în raport cu denunțarea tendințelor idealului supremației culturale a americanilor. Astfel, luându-se drept reper istoric documentarea lui Serge Guilbaut despre dezvoltarea opozițională a avangardei americane în raport cu pierderile culturale europene, sunt consemnate forme ale reflexului propagandei culturale americane, focalizate în jurul glorificării unui nou individualism care promova valorile liberalismului (capitalist) american în raport cu totalitarismul sovietic. În mod paradoxal, însă justificat ideologic, această independență a individualității creative a fost folosită ca pretext al unei lupte în direcția globalizării idealurilor politice expansioniste americane în raport cu pericolul internaționalizării autoritarismului sovietic. În manifestarea artistică, expresia „eroică” a individualității a devenit actul suprem de poziționare politică care fundamentează suprematismul american.Cătălin Gheorghe este conferențiar universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este editor al seriei de publicații Vector. A publicat cartea „Condiția critică. Studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică” (Editura Institutul European, Iaşi, 2010) și a (co)editat cărțile: “After the educational turn” (2017), “Post-photography” (2015), “Critical Theories and Creative Practices of Research” (2014), “Exhibition the “Former East”: Identity Politics and Curatorial Practices after 1989” (2013), “Exhibition as [micro]city” (2011).—————————————-Atelier 4 / 19.09
Estetica analitică: nominalism, teorie instituțională, funcționalism revizitat
Lector: Cristian IftodeDacă pragmatismul rămâne filosofia americană par excellence, nu e mai puțin adevărat faptul că estetica analitică reprezintă metoda filosofică de abordare a fenomenului artistic în care cercetătorii americani au excelat în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Cheia prezentării mele e furnizată de evidențierea unor maniere diferite de a înțelege, a fructifica sau a critica metafora wittgensteiniană a asemănărilor de familie, în tentativa de a da seamă de sfera tot mai rezistentă la conceptualizare a lumii artei moderne. De la un antiesenţialism declarat (Weitz) şi o înţelegere strict contextuală a operelor de artă (am în vedere faimoasa propunere a lui Goodman de a înlocui, pur şi simplu, întrebarea „Ce este arta?” cu întrebarea „Când este artă?”), vom vedea cum se configurează diferite maniere de a ne raporta la fenomenul artistic, unele vehiculând un intuiționism problematic (Kennick), altele oferind o alternativă inedită de înţelegere a artei, altoită pe mai sus invocatul pragmatism american (Dickie şi teoria instituţională a artei), în timp ce altele avansează versiuni upgradate de funcţionalism estetic, precum este cazul de referinţă al esteticii lui Danto, ilustrând întâlnirea implicită, la prima vedere improbabilă, a filosofiei analitice cu istoricismul şi abordarea de factură hermeneutică a operelor de artă.Cristian Iftode este conferențiar univ. dr. la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Cursurile şi seminariile sale acoperă numeroase problematici ale modernismului precum şi relaţia dintre ştiinţele umaniste, filosofie şi viaţa practică. A publicat volumele „Viața bună. O introducere în etică” (Editura Trei, 2021), „Filosofia ca un mod de viață: Sursele autenticităţii” (Paralela 45, 2010) și „Aristotel: Problema analogiei şi filosofia donaţiei” (Ed. Universitații din București, 2015).—————————————-Atelier 5 / 26.09
Cum a devenit filosofia post-structuralistă teorie critică americană: rolul revistei October in reinventarea istoriei artei
Lector: Cristian NaeIn pofida multiplelor sale neajunsuri care privesc ignorarea culturilor și artei post- și de-coloniale în constelația globală a artei contemporane de după 1989, importanța revistei new-yorkeze October în regândirea disciplinară a istoriei artei pe fundamente teoretice este indeniabilă. Prin intermediul unor istorici de artă precum Rosalind Krauss, Hal Foster, Benjamin H. D. Buchloh si David Joselit, asociați acestei reviste, concepte provenind din filosofia poststructuralistă dezvoltată în Franța deceniilor 6, 7 și 8 ale secolului trecut de Roland Barthes, Michel Foucault, Jacques Lacan, Jacques Derrida si Gilles Deleuze au fost împrumutate în câmpul disciplinar al istoriei artei. Prin acest exercițiu al traducerii transdisciplinare, filosofia și-a schimbat însă și denumirea, devenind teorie critică.
Atelierul analizează modul în care unele concepte filosofice precum discurs, diferență, ecran sau asamblaj s-au transformat în instrumente de lectură critică pentru istoricii de artă nord-americani, dând naștere unor metode de analiză a artei contemporane descrise drept ”analiza discursului” sau ”deconstrucție aplicată”, precum și consecințele lor asupra modului în care poate fi (re)scrisă istoria artei contemporane, mutând accentul către analiza acțiunii artei în câmpul cultural la conturarea căruia aceasta contribuie.Cristian Nae este conferențiar univ. dr. habil. în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de Arte din Iași, unde predă estetică, teorie critică, studii expoziționale și istoria artei contemporane. Studiile sale au fost incluse în volume colective precum “Art History in a Global Context” (Wiley-Blackwell, 2020), “Realisms of the Avant-Garde” (de Gruyter, 2020), “Performance Art in the Second Public Sphere” (Routledge, 2018). Recent, a (co-)editat publicațiile „Cadre (In)vizibile” (Idea, 2019) și “Romanian Contemporary Art 2010-2020” (Hatje Cantz, 2020).
——————————————————————————-
Coordonator proiect: Emilian Mărgărit & Elena Dobîndă
Asistent proiect: Ionuț Tudor
Identitate vizuală / design publicație digitală: Bogdan Ceaușescu
Foto & video & audio: Prisma Production
Comunicare: Elena Dobîndă
Organizator: Image and Sound
Parteneri: Rezidența BRD Scena9 (prin Fundația9), CCIIF – Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (Facultatea de Filosofie, Universitatea București), Prisma
Parteneri media: ArtEncounters, Revista ARTA, PropagartaProiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.Proiect co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraş deschis 2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare ARCUB, puteți accesa:
www.arcub.ro
www.pmb.ro#TranslatingAmerica #ateliere #ArtasiCriticaNordAmericana #publicatiedigitala #dianamarincu #bogdanghiu #catalingheorghe #cristianiftode #cristiannae #emilianmargarit #ionuttudor #bogdanceausescu #elenadobinda #imageandsound #rezidentabrdscena9 #fundatia9 #CCIIFBucuresti #prismafilm #artencounters #revistaarta #propagarta
#cofinanțatdeAFCN #cofinanțatdeARCUB