Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | 30/05/2024

Scroll to top

Top

Anatomii vegetale @ ICR Veneţia

Anatomii vegetale @ ICR Veneţia
Nistor Laurențiu

Expoziţia de artă contemporană „Anatomii vegetale” a artistei Atena–Elena Simionescu, curatoare: Lăcrămioara Stratulat

Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

9–19 februarie 2024

Expoziţia de artă contemporană „Anatomii vegetale” a artistei Atena–Elena Simionescu, curatoare: Lăcrămioara Stratulat, va fi deschisă publicului, în perioada 9–19 februarie 2024, în Galeria principală a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; vernisajul va avea loc vineri, 9 februarie 2023, la ora 17,00. Artista va expune la Veneţia 25 de lucrări, de dimensiuni variabile, tehnică mixtă pe pânză şi gravură experimentală pe hârtie. Atena–Elena Simionescu evocă anatomii estetice dedicate naturii vegetale şi spiritului uman, construind naraţiuni vizuale subiective. Ancorată în tendinţele artei contemporane şi orientată într-o proporţie importantă către gravura experimentală, expoziţia „Anatomii vegetale” face trimitere la simbolurile şi sensurile structurilor vegetale şi asocieri ale acestora cu sensurile condiţiei umane, creând un univers fantastic şi iluzoriu. Este propus un ciclu de personaje simbolice, receptarea conceptelor conducând, dincolo de prezenţa imaginii, către direcţii vizuale şi trasee grafice care cultivă cultura fragmentului sau a detaliului. Gravurile scot în evidenţă forme şi structuri compuse şi recompuse, în crearea unor noi identităţi grafice, anatomii vizuale vegetale metamorfozate într-un dialog complex cu figura umană. Imprimate în manieră proprie, neconvenţional şi experimental, mergând de la gravura clasică până către amprentă şi monotip, lucrările au caracter de unicat, fie că sunt imprimate pe hârtie sau pe pânză.

Atena–Elena Simionescu, Prof. univ. dr. habil. la Departamentul Arte Plastice – Grafică, Facultatea de Arte Vizuale şi Design a Universităţii Naţionale de Arte “George Enescu” din Iaşi. A fost Decan al Facultăţii de Arte Vizuale şi Design între 2008 şi 2012. În perioada 2012–2020 a fost Rector al Universităţii Naţionale de Arte “George Enescu” din Iaşi, iar din 2020 este preşedinte al Senatului. Din 2018, este conducător de doctorat la Şcoala Doctorală de Arte Vizuale. Activitatea sa de creaţie artistică şi de cercetare este axată pe analiza şi dezvoltarea gravurii experimentale, a ilustraţiei şi a construcţiei grafice. A participat la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale şi a expus în muzee şi galerii naţionale şi internaţionale. Premiul I la Bienala de Gravură “Gabriel Popescu”, Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte (2015); a expus la Salonul de Grafică şi Fotografie Românească, ediţia a II-a, ICR şi Fundaţia “Inter–Art”, New York (2015); expoziţia „Anatomia memoriei” la Galeria de Artă Five Plus din Viena (2015); Premiul al II-lea la Bienala Internaţională de Gravură de la Chişinău (2015); Premiul publicului la Triennale Européenne de l’Estampe Contemporaine – Estampadura de Rignac (Aveyron) (2013); Premiul JAWK II la Trienala Internaţională de Xilogravură “Kiwa” de la Kyoto (2007).

„Cu o vechime de peste trei decenii în învăţământul superior de artă, profesor universitar, rector, fondatoarea celei mai importante Bienale Internaţionale de Gravură din estul României (BIGC), organizată în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal «Moldova» din Iaşi, Atena Elena Simionescu este artista care înţelege gravura asemenea unui mod de viaţă, de o extraordinară ţinută şi rafinament, matricea în fapt a artei aşa cum o vedem astăzi. Există vocaţii artistice de o nestăvilită vigoare, cum este cea pentru gravură a Atenei Simionescu, manifestată pe parcursul a peste patru decenii cu aceeaşi dăruire faţă de scopul artei, vocaţie relevată şi discutată de către literatura de specialitate românească şi internaţională, premiată pe plan naţional şi internaţional prin distincţii şi premii relevante pentru mediul artistic contemporan. Universul tehnicilor gravurii tradiţionale este reconfigurat de artistă prin intervenţii neconvenţionale, atât la nivelul construcţiei plăcii de gravură, cât şi la imprimare. Putem observa cu uşurinţă o manieră personală de lucru în domeniul gravurii, înserarea culorii prin utilizarea plăcilor multiple, rezultatul obţinut fiind extrem de personal, creând de fapt identitatea grafică a artistei. Prin această expoziţie, artista certifică continuitatea stilistică prezentă şi în alte personale şi aduce pe simeze noi rezolvări plastice, prin care simţim ataşamentul şi fidelitatea-i faţă de actul de creaţie, o atitudine şi, treptat, un veritabil imperativ moral, o exigenţă firească a unui destin închinat artei” (Lăcrămioara Stratulat).

„Limbajele preferate ale Atenei Simionescu sunt cele ale graficii şi gravurii. Prin chiar natura lor, acestea presupun complicitatea dintre ingenium (ingeniozitate, talent, disponibilitate euristică) şi tehné (tehnică, dexteritate sau abilitate aplicativă), conţinute în chiar etimologia cuvântului «artă». Interesată să potenţeze la maximum expresivitatea compoziţiilor sale, Atena Simionescu exploatează cu pricepere posibilităţile nebănuite ale desenului, graficii şi picturii, optând pentru formule mixte sau distincte, concretizate în structuri vizuale mono- sau pluricrome, xilogravuri, picto-gravuri, cărţi-obiect […]. În aceste registre, artista are astfel ocazia de a-şi transpune conceptele abstracte într-un dispozitiv material de multiplicare. Convertit la rigoarea materială a plăcii im­primante, prototipul se distribuie în numeroase forme ase­mănătoare. Poate de aceea, gravorul pare un mic demiurg; «amprentele» sale poartă urma vizibilă a intenţiei aucto­riale. În acest context, lucrările Atenei Simionescu pot fi citite ca vaste acumulări de semne. Unele par dispuse alea­toriu, fără criteriu; altele iau formă de scrisori ambiguizate, în care doar literele au rol indicial. Ele trimit spre un sens disimulat în ţesătura vegetală a imaginii, îndărătul liniilor de fugă pe care eşti invitat să le parcurgi cu privirea. […] Memoria vegetală este fortificată de cea subiectivă, astfel încât fiecare poate fi ocazia unor replieri nostalgice. Siluetele florale sunt schiţate în culori contrastante sau complementare. Faţa şi reversul, pozitivul şi negativul ace­leiaşi forme sunt vizibile în egală măsură. Pentru artistă, lumea este desfăşurată în manieră arborescentă. Plantele, cu tulpinile, frunzele şi florile lor, devin piese ale unui limbaj care poate fi descifrat. Dacă ne angajăm într-un atare demers, natura îşi pune «amprenta» asupra noastră, chiar fără să ne dăm seama” (Petru Bejan).

„Atena Simionescu, practică pe spaţiul de expresie al unei culori neutre o fereastră deschisă către mâine, dar spre illo tempore, într-un balans semantic de mare rafinament. Mâna–stea argheziană aşteaptă întâlnire cu celălalt sugerat în oglinda de lumină a speranţei. Hârtia absoarbe culoarea spiritualizată prin absenta materiei, prin dialogul formelor esenţializate până la nivelul de concept astfel încât impactul vizual este inechivoc si definitiv. Cultura fragmentului are sensul unui citat memorabil, iar intervenţiile plasticianului pe suprafaţă devin comentariul sugestiv asupra ansamblului grafic” (Valentin Ciucă).