Iniţiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparţinut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană. Acum 10 ani la 2 februarie 2015, a solicitat Parlamentului României să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie. „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi”, spunea Stănchescu.

În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică. Atunci se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Brâncuși a inspirat generație după generație și a însămânțat în sufletul multor artiști contemporani atât români, cât și străini viziunea sa artistică.

Luna Brâncuși, la București

Un omagiu marelui artist, materializat prin oferirea spre vizionare către publicul larg a lucrărilor de artă, a fost realizat de Filiala Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din România sub egida „Luna Brâncuși 2025”, în București.

Evenimentul ajuns la a 5-a ediție se remarcă prin prezentarea creațiilor a 118 sculptori români contemporani, ale căror lucrări de sculptură și desen au fost expuse în trei spații culturale: Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, Galeriile de Artă ale Academiei Române și Galeria Simeza.

Prin acest eveniment, UAP- București își propune să onoreze spiritul inovator al lui Brâncuși și să ofere publicului larg o perspectivă asupra diversității și dinamismului sculpturii românești actuale.

Expozițiile din cadrul Lunii Brâncuși 2025, vor avea loc sub egida UAP în mai multe orașe și vor include lucrări ce îmbină materialele tradiționale cu tehnici inovatoare, oferind astfel o incursiune în universul artistic al noilor generații de sculptori.

Spre exemplu, la Iași, vor fi expuse lucrări de importanță internațională, iar pe principale artere pietonale ale orașului se vor amplasa cele mai noi creații ale artiștilor contemporani din România și din Republica Moldova. Peste 250 de sculpturi vor fi vernisate în cadrul celor 35 de expoziții personale și colective, iar 53 de opere urmează a fi amplasate temporar în spațiu liber, transformând orașul într-un veritabil circuit cultural.

Premiile dedicate sculpturii românești

În cadrul Lunii Brâncuși 2025, Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici va acorda, două distincții de prestigiu dedicate sculpturii românești: Premiul „Sculptor Emerit” și Premiul „Sculptor Emergent”. Premiul „Sculptor Emerit” este destinat artiștilor cu vârsta de peste 80 de ani, recunoscând contribuția lor fundamentală la dezvoltarea sculpturii românești și la formarea noilor generații de creatori. Premiul „Sculptor Emergent” este acordat sculptorilor peste 35 de ani, aflați într-o etapă de consolidare a carierei, care s-au remarcat prin originalitatea viziunii și impactul artistic al lucrărilor lor. Juriul este alcătuit din: Doina Mândru, Victoria Zidaru, Elena Scutaru, Petru Lucaci, Alexandru Siminic.

“Este sculptura care dă trup concret gândului generând un spațiu şi sfârșește prin a fi pipăită, înconjurată, parcursă sub toate dimensiunile, interogată cu toate simțurile, inspirată, ascultată, privită cu toată apăsarea întrebărilor zilei. Sculptura care încapsulează timpul, sculptura care arată potențialul poetic şi de materializare a formelor, sculptura care dă un trup sufletului şi neliniștilor lui, sculptura revoltă, sculptura sarcastică, sculptura litanie, sculptura logodnă, sculptura mirare, sculptura care se cere contemplată, pătrunsă cu privirea vie, întrebătoare. Sunt prezentate în toate expozițiile lucrări inedite ce vin direct din ateliere sau unele de la colecționari generoși.’  Doina Mândru – critic de artă.