Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la galeria „Arta” a UAP Craiova, este a zecea din acest ciclu.

Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.

Îmbogățită cu noi lucrări și reconfigurată în funcție de spațiul de expunere, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța (februarie 2023), la galeria „Casa cu iederă din Timișoara (octombrie 2023), a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (în 15 ianuarie 2024, pentru a marca Ziua Culturii Naționale), și și-a continuat apoi „călătoria”, ajungând la galeria „Calea Victoriei” din București (februarie 2024), la Casa Avramide din Tulcea (februarie 2025), la galeria „Absida” din Iași (ianuarie 2026), la Galeriile de Artă ,,Ion Andreescu” din Buzău (februarie 2026), la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești (martie – aprilie 2026).

În unele dintre expoziții, Anca Pașa Deaconu – cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – a organizat și workshop-uri experimentale interactive, implicând elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din Târgu Jiu sau de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea. Alteori, a introdus instalații concepute site-specific, așa cum a făcut la București, când a îmbrăcat anumite elemente din arhitectura spațiului expozițional într-un material textil negru și a presărat pe jos niște sfere albe, reluând în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii – ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul; sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.

Altădată, la Tulcea, a expus în premieră și o serie de obiecte tip-oglindă, cu diverse texturi și materialități, între care lucrarea Reper simbolic. Povestea unui Templu amintea prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimitea la Templul din Indore, proiectul nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) era o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă. De asemenea, la Iași și la Ploiești, a prezentat și câteva noi lucrări de colaj.

Și actuala expoziție de la Craiova este un omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în acest an s-au împlinit 150 de ani. Expoziția cuprinde acum lucrări de grafică, dominante numeric, și câteva colaje. Acestea sunt concepute, în general, în serii de câte 12.

Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu. Numărul 12 a fost ales în mod simbolic, ca referință la scaunele de la Masa Tăcerii, la cei 12 apostoli, la cele 12 luni ale anului, la numărul de ore ale zilei / nopții.

Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală și pe stâlpii Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului. Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei, fără a fi simple reluări formale de tip mimesis, ci încercări de a pătrunde spiritul artei brâncușiene, în căutarea esenței.

De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială.

Nu în ultimul rând, expozițiile Semn.Simbol.Semnificație se înscriu într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria „Arta” a UAP Craiova (februarie 2023), la Muzeul Țăranului Român din București (august – septembrie 2024) și la Muzeul Unirii din Iași (aprilie 2026) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie – octombrie 2024) și la Muzeul de Artă Tulcea (februarie – martie 2026), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.

Proiectul 12 va continua (și se va încheia) pe parcursul anului 2026.

Eduard Andrei,

critic de artă