Prezentare Demers Artistic
Am rătăcit vreme îndelungată în căutarea unui sens în exprimarea artistică. Îmi doream să am putere de pătrundere, să văd lucruri pe care nimeni nu le-a mai văzut, să aud lucruri pe care nimeni nu le-a mai auzit, să fac lucruri pe care nimeni nu le-a mai făcut …
Am parcurs multiple încercări. Destul de tărziu am realizat că aceste nevoi erau asociate cu adevăratul sens al creativităţii.
Aşadar, am conştientizat că am nevoie de un sol nou, de solul libertăţii, să mă simt bine în pielea mea, să fiu în largul meu oriunde şi în raport cu oricine. Am început astfel travaliul în domeniul studiului psihologiei şi după ani multi de studiu şi analză personală am simţit parfumul libertăţii de sine.
Creativitatea este cea mai mare rebeliune din existenta. Daca vrei sa creezi trebuie sa scapi de toate condiţionările, altfel vei ajunge să fii doar un imitator. Poţi să fii creator numai dacă ai personalitate, dacă nu ţi-ai insuşit psihologia mulţimii. Creatorul nu poate urma cărarea bătătorită, el îşi caută propriul drum, se descurcă în jungla vieţii de unul singur, se retrage din mintea gloatei, din psihologia colectivă. Mintea colectivă este cea mai redusă minte, este mintea care–i domină pe oameni.
Paradoxul artei este că mai întâi trebuie să-i înveţi disciplina academică şi apoi s-o uiţi de tot. Dacă nu-i cunoşti ABC-ul, nu poţi pătrunde adânc în ea, iar dacă te bazezi numai pe tehnica învăţată în şcolile academice vei deveni un simplu tehnician, niciodata artist. Aşadar, după ce am învăţat disciplina, am meditat un număr de ani, am uitat rigorile tehnice şi pictez spontan, fără reguli şi condiţionări, tehnica nu mă mai întemniţează.
Am înţeles. În sfârşit, mă simt liberă, spontană în exprimare, fără nevoi de recunoaştere şi afirmare. Ori de cate ori pictez, simt gustul vieţii. Cand fac ceva în mod creator cu iubire şi dăruire totală, atunci orice poate deveni bucurie si plăcere.
Marea bucurie este aceea de a îmbogăţi lumea împreună cu voi, PRIVITORILOR…