Muzeul Național de Artă al României vă invită la deschiderea sezonului expozițional de toamnă cu
expoziția creatorului școlii de sculptură clujene, Romulus Ladea. Parte din programul MNAR, care își
propune să ofere publicului accesul, prin expoziții, la patrimoniul național pe care îl deține sau care se află
în colecțiile altor muzee din țară, prin colaborarea cu acestea, expoziția este organizată după mai bine de
50 de ani de la ultima retrospectivă la București.
În viziunea curatoarei, Judit Balint, expoziția prezintă o selecție a celor mai importante lucrări ale
artistului Romulus Ladea provenind din patrimoniul MNAR, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul
Naţional de Artă Timişoara, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Național Brukenthal,
Muzeul Național Al Banatului, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, din colecția familiei Ladea și cea a domnului
Radu Zaciu, la care se adaugă fotografii și documente de la Muzeul Național de Artă Contemporană și o
înregistrare audio de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”.
Sculptorul Romulus Ladea s-a impus în istoria artei autohtone printr-o viziune modernistă și adoptarea
unui limbaj sculptural original extras din tradiția populară locală, din lecția maeștrilor clasici și din
tendințele sculpturii europene interbelice, fără a fi tributar niciunei influențe deși a studiat la Paris cu
Antoine Bourdelle și a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși din Montparnasse.
Cu vocație de mentor, a avut o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului superior de artă din
Transilvania, fiind profesor, cu intermitențe, în învățământul superior de artă clujean încă de la înființare și
până în anul 1966. Născut la Jitin, Caraș-Severin, în anul 1901 a trăit și a lucrat la Arad, Timișoara, Cluj și în
ultimii ani la Arcuda, lângă București, cu o perioadă de izolare la Suceag, lângă Cluj, atunci când autoritățile
comuniste l-au înlăturat din învățământ. Având o personalitate puternică, fiind interesat de lărgirea
orizontului său cultural și de dialog, Ladea a atras în jurul său scriitori și artiști, constituind la Timișoara un
cenaclu informal care se întrunea la cafeneaua „Spieluhr”. În perioada retragerii la Suceag, atelierul său a
devenit loc de pelerinaj vizitat de studenți, scriitori, artiști și ziariști. A încetat din viață în anul 1970, iar în
semn de prețuire liceul de arte plastice din Cluj-Napoca îi poartă numele.
Cele 33 de sculpturi, prezentate într-o scenografie impecabilă, se constituie într-un parcurs cronologic,
evidențiind evoluția stilistică a sculptorului precum și temele sale principale: portretul și autoportretul,
iubirea, maternitatea, familia, spiritul sacru, eroismul. Virtuozitatea sa artistică a însuflețit materiale
precum lemnul, lutul sau bronzul, cărora le-a conferit o monumentalitate impresionantă, o expresivitate
frapantă, frustă uneori. Sculpturile sale poartă, astfel, amprenta unui spirit puternic care a reușit să adauge
în configurația sculpturii românești un profil artistic distinct, deosebit de tot ceea ce s-a făcut până la el.
Monumentele de for public sunt o parte importantă a creației sale, Ladea fiind autorul unor lucrări ce
reprezintă mari personalități ale culturii, cu accent pe figurile-simbol care au contribuit la emanciparea

2 | Page
poporului român. Statui cu valoare simbolică în spațiul public clujean, profund atașate unei conștiințe
identitare locale, precum grupul statuar „Școala ardeleană” (Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu),
plasat în fața rectoratului Universității Babeș-Bolyai, Lucian Blaga, plasat în fața Teatrului Național, Ion
Agârbiceanu, apar în expoziție prin intermediul unei producții video.
„Dorim să răspundem apetenței publicului pentru diversitate și înaltă calitate artistică cu o excepțională
expoziție de sculptură care va revigora, sperăm, interesul pentru acest gen artistic și pentru opera unui
artist de sorginte transilvăneană, Romulus Ladea. Totodată, ne propunem și cu această expoziție să facem
cunoscut extraordinarul patrimoniu artistic pe care MNAR îl deține și să oferim și altor muzee din țară
posibilitatea de a prezenta opere de mare importanță publicului din Capitală” susține directorul general al
MNAR Călin-Alexiu Stegerean.
Curatoarea expoziției, Judit Balint, coordonează Secția de Artă Orientală și Decorativă a MNAR și proiectul
de amenajare al Galeriei de Artă Decorativă Europeană. De formație sculptor, a obținut doctoratul cu o
teză despre arta în spațiul public în România după 1989 și are o experiență de peste 15 ani în cadrul MNAR,
unde a colaborat la organizarea a numeroase expoziții temporare.
Pe parcursul expoziției curatoarea va susține diverse activități cu caracter educativ-formativ.
Vernisajul va avea loc duminică, 1 octombrie 2023, la ora 18.00, la parterul Galeriei Naționale, Calea
Victoriei nr. 49 -53. Expoziția va fi deschisă în perioada 4 octombrie – 31 decembrie 2023.
Parteneri instituționali: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Artă Timişoara, Complexul
Muzeal Arad, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național al Banatului, Muzeul
Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național de Artă Contemporană, Institutul de Etnografie și Folclor
„Constantin Brăiloiu”.