Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | 14/11/2024

Scroll to top

Top

[:ro]Candidat Gheorghe Dican[:]

Nistor Laurențiu

[:ro]Proiectul propus pornește de la premiza că noua conducere a UAP din România va trebui să schimbe total strategia în legătură cu interesele individuale şi colective ale breslei artiștilor plastici, punând în centrul atenției CREAŢIA şi CREATORUL.

De aceea, consider că este nevoie ca în cel mai scurt timp (maximum un an) să organizăm grupuri de lucru care să propună ADUNĂRII GENERALE următorul pachet de programe:

  1. Obiectiv principal: legea referitoare la STATUTUL SOCIAL .AL ARTISTULUI DIN DOMENIUL ARTELOR VIZUALE IN ROMANIA. Acesta va trebui să conţină un set de reguli referitoare ia rolul şi locul pe care îl ocupă artistul vizual în societatea contemporană, cu referiri concrete la drepturile lui individuale şi colective,
  2. Alcătuirea unui pachet de programe şi strategii culturale care să repună UAP-ul în prim planul vieţii culturale din România, într-un raport de parteneriat şi nu de subordonare cu statul român şi cu CULTURA ROMÂNA, prin intermediul Ministerului Culturii şi al instituţiilor din subordinea lui: muzee, biblioteci etc.
  3. Refacerea STATUTULUI UAP din România pentru a nu se mai produce confuzii şi interpretări eronate, care au drept consecinţă implicarea UAP-ului în litigii juridice interminabile (ex. modelul BBK din Germania).
  4. Continuarea demersurilor pe lângă Parlamentul României în scopul îmbunătăţirii LEGII TIMBRULUI artelor vizuale, astfel încât să aibă loc o lărgire a bazei de impozitare, ceea ce va permite astfel asborbţia mai multor venituri pentru această uniune de creaţie.
  5. Continuarea demersurilor pe lângă Parlamentul României pentru modificarea CODULUI FISCAL cu privire Ia taxa pe clădiri (galerii de artă, case de creaţie, studiouri de creaţie etc.), inclusiv pe spaţiile proprietate personală.
  6. înfiinţarea (prin lege) a FONDULUI NAŢIONAL DE ACHIZIŢII PENTRU ARTA CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ. Prin intermediul acestuia ar urma ca instituţiilor muzeale publice să li se acorde anual fonduri pentru achiziţionarea de lucrări de artă românească contemporană,
  7. Amendarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 26 prin completarea acesteia cu un articol care să permită administraţiilor locale să finanţeze uniunile de creaţie membre ale ANUC.
  8. Modificarea LEGII 8 cu privire la pensiile artiştilor care nu au fost angajaţi niciodată, în sensul stabilirii unui cuantum rezonabil al pensiei minim garantate.
  9. Iniţierea unei legi care să protejeze spaţiile deţinute de UAP, cu destinaţia de galerii de artă, studiouri de creaţie, sedii etc., în sensul în care spaţiile să nu-şi schimbe destinaţia şi să fie primite In administrare gratuită.
  10. înfiinţarea următoarelor noi comisii care să completeze anumite deficienţe cu care s-a confruntat UAP-ul de-a lungul existentei sale:
  11. Comisia de PROIECTE care se va ocupa DE PROIECTELE CULTURALE pe care UAP-ul trebuie să le elaboreze pentru promovarea artelor plastice din România, pentru ieşirea urgentă din anonimat şî pentru a aşeza Ia locul cuvenit profesia de artist vizual.
  12. Comisia JURIDICĂ care să elaboreze REGULAMENTE pentru buna desfăşurare a activităţii în cadrul Uniunii.
  13. Comisia pentru DECERNAREA PREMIILOR ŞI A BURSELOR care trebuie să funcţioneze pe un mandat de 4 ani şi care să monitorizeze activitatea artiştilor candidaţi la premii şî burse.

11 »Reprezentarea egală a filialelor în SENATUL UAP,

  1. Reprezentarea egală (in teritoriu şi în Bucureşti) în toate comisiile Uniunii.
  2. Transparentîzarea metodologiei de acordare a INDEMNIZAŢIE! DE MERIT şî acordarea ei în regim de egalitate în capitală şi în provincie.
  3. Reînfiinţarea SALONULUI NAŢIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi cu Muzeul Naţional de Arta Contemporană, după modelul saloanelor organizate de Tinerimea Română în perioada 1903 – 1947,
  4. Monitorizarea taberelor de creaţie în sensul decelării între demersurile profesioniste şi cele ale artiştilor amatori, între taberele private şi cele organizate de UAP sau instituţii ale statului, unde se folosesc fonduri publice, precum şi propunerea unor condiţii clare de participare celor care îşi doresc să organizeze astfel de tabere.
  5. Clasificarea taberelor de creaţie care poartă girul UAP din România, în funcţie de nivelul de performanţă artistică care este atins de artiştii participanţi la simpozion.

de calitatea serviciilor oferite de organizatori {cheltuieli pentru fiecare participant, drepturi de autor, materiale promoţionale, servicii de cazare şi masă etc.)

17.Stabilirea unor criterii clare pentru primirea de noi membri în UAP.

18* Angajarea prin concurs a unui MANAGER care să preia partea de administraţie (economic-financiar şi juridic) a UAP din România.[:]