Muzeul Național de Artă al României a luat act de continuarea prezentării denaturate în spațiul public de către Federația Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia și Sindicatul Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României (SSMNAR) a situației apărute în instituție în cursul lunii aprilie 2024.
În vederea informării corecte a opiniei publice comunicăm următoarele:

1. Toate memoriile depuse la MNAR și la Ministerul Culturii se referă la acte de hărțuire morală, a cărei definiție conform legii nr. 167/2020 este citată în cele mai multe memorii.
2. Nici unul dintre aceste memorii nu se referă la definiția pe care hărțuirea sexuală o are în Legea nr. 202/2002, art. 4 lit d. Prezentarea lor ca fapte de hărțuire sexuală ar fi determinat o altă abordare a acestora în relație cu legislația existentă și cu cadrul organizat din cadrul MNAR.
3. Consilierul de etică al MNAR a convocat semnatarii memoriilor și directorul general la ședințe de conciliere care au avut loc în cursul lunii mai. La acestea a participat și reprezentantul Federației Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, care, prin urmare, a fost informat despre situație.
4. Din punctul de vedere al directorului general transmis și cu ocazia acelor ședințe faptele reclamate se înscriu în categoria celor prevăzute de Metodologia din 12 octombrie 2023 privind prevenirea pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă aprobată prin HG nr. 970/2023 ca fiind legitime în relația cu angajatul, respectiv „supravegherea directă a angajaților, inclusiv stabilind așteptările de performanță, ia măsuri pentru a corecta deficiențele de performanță, ia măsuri disciplinare rezonabile, dă directive legate de atribuții, cum și când ar trebui făcută activitatea, solicită actualizări și rapoarte, aprobă sau refuză solicitările de timp liber”.
   Măsuri de tipul celor enumerate s-au impus în relația cu angajații Secției educație comunicare (SEC) a MNAR deoarece directorul general coordonează nemijlocit activitatea secției unde au fost înregistrate o serie de deficiențe în organizarea activității, întocmirea deficitară a unor rapoarte, prezentarea de informații eronate în spațiul public, nerespectarea Contractului Colectiv de Muncă și a Regulamentului intern etc.
5. Ministerul Culturii a solicitat directorului general un punct de vedere referitor la memoriile depuse la minister. Directorul general a depus un raport de șapte pagini în care s-a referit în detaliu la fiecare memoriu în parte, incluzând și măsurile avute în vedere pentru corectarea deficiențelor înregistrate. A fost prezentat și faptul că au avut loc ședințe de mediere și a fost adoptată o monitorizare a situație pe timp de șase luni.
6. De la data depunerii memoriilor în luna aprilie și până în prezent Sindicatul Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României, Federația Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia și nici semnatarii memoriilor nu au semnalat pe adresa secretariatului MNAR, a consilierului de etică și a directorului general fapte care să se înscrie în categoria celor de hărțuire morală sau sexuală.
7. În luna iunie 2024 Inspectoratul Teritorial de Muncă București a realizat un control la MNAR în cadrul căruia nu au fost semnalate aspecte legate de încălcarea legislației muncii.
   Din punctul de vedere al directorului general al MNAR poziția Federației Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia și a Sindicatului Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României, din conducerea căruia fac parte două dintre angajatele SEC, este una incorectă deoarece:
8. Nu au dezmințit informațiile false apărute în presă în care se făcea vorbire de șapte angajate ale MNAR care au reclamat acte de hărțuire sexuală.
9. Nu au respectat prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de instituție MNAR (CCMI) înregistrat la Inspectoratul Teritorial de muncă București cu nr. 79/14.03.2023 prin care părțile „se obligă să se consulte și să se informeze reciproc cu privire în toate situațiile referitoare la relațiile de muncă” și dup caz, să sesizeze Comisia mixtă paritară care are ca scop remedierea deficiențelor (art. 4, p. 1-3).
10. Au recurs fără nici un motiv apărut după medierile care au avut loc în luna mai 2024 la transmiterea acelorași memorii către Cancelaria Prim-Ministrului României speculând situația apărută la SNSPA pentru a beneficia de unda de indignare publică în care să fie prins și compromis directorul general al MNAR.
11. Recurg la denaturarea adevărului susținând că actele de hărțuire la locul de muncă au continuat și după medierile din luna mai.
12. Consideră răspunsurile solicitate Inspectoratului Teritorial de Muncă București ca fiind neconforme cu legislația în vigoare deși nu prezintă motivele.
13. Nu au luat poziție în timpul medierilor față de afirmațiilor angajaților care s-au referit în termeni denigratori, atât verbal cât și în memoriile depuse, la performanțele instituției și la aspecte la care nu aveau acces prin natura funcției ocupate la MNAR.
    Afirmațiile respective jignesc colectivul MNAR care a obținut prin eforturi susținute rezultate excepționale.
14. Deși au luat cunoștință în cursul medierilor de îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea unor sarcini de serviciu de către salariații care au depus memoriile de hărțuire SSMNAR nu a acționat în sensul prevăzut de CCMI, respectiv „îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către salariați determină acțiuni concrete ale sindicatului de schimbare a atitudinii acestora față de calitatea muncii depuse” (Titlul VIII, cap.2, art. 100.2)
    Din păcate, și după medierile care au avut loc în luna mai 2024, s-a constatat neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unor sarcini de către salariații Secției educație comunicare care s-a concretizat în tergiversarea realizării unor activități sau îndeplinirea acestora cu deficiențe. Spre exemplu, orice vizitator al MNAR poate vedea și acum înscrisul pe bannerul expoziției „Un secol de pictură basarabeană” din care rezultă că expoziția se închide la 30 iunie deși aceasta a fost prelungită până la 1 septembrie, ceea ce conduce la incorecta informare a publicului și descurajează vizitarea expoziției.

Este regretabil faptul că organizații sindicale a căror menire este să servească interesele angajaților recurg la practici incorecte și mistificatoare îndreptate în compromiterea partenerilor sociali, de inacțiune în raport cu legislația în vigoare sau de contestarea a acesteia.

Informațiile tendențioase și mistificatoare au fost preluate de diverse publicații care continuă să perpetueze informații denigratoare la adresa directorului general MNAR. Nici una dintre aceste publicații nu a cerut directorului general un punct de vedere iar atunci când acesta a solicitat drept la replică acesta nu a fost acordat.

Conducerea MNAR este preocupată de crearea unui mediu sigur, de îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salariaților și de crearea cadrului necesar pentru un climat de muncă optim. Astfel, în cadrul instituției este în vigoare Codul de etică și integritate al personalului MNAR, Regulamentul privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă precum, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de instituție și alte reglementări în acest sens.

În sensul deplinei transparențe, directorul general a informat Consiliul de Administrație despre situația apărută în cursul lunii aprilie și a semnalat faptul că în interiorul instituției există interese de mutarea a problemelor interne în spațiul public și nu de rezolvare a lor, în vederea discreditării conducerii muzeului, cu consecințe asupra climatului general de muncă, a relațiilor muzeului cu partenerii și colaboratorii săi, a felului în care MNAR este perceput în societate.

Cu regretul că s-a ajuns la această stare de lucruri comunicăm că direcțiunea MNAR caută soluțiile celei mai bune de rezolvare a situațiilor apărute având ca prioritate respectarea cadrului legal și interesele instituției.

Dr. Călin-Alexiu Stegerean

Director general