Vernisaj 06 Martie 2025, ora 19.00., Sediul ICR , Aleea Alexandru Nr.38 București

Expoziția „Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozionul International de Pictură, este realizată de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Proiectul expozițional propus de curatorul Vasile Fuiorea, este o selecție a lucrărilor rezultate în „Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozioanele Internaționale de Pictură, desfășurate în Județul Gorj, România, în edițiile 2015-2022, și radiografiază în sinteză, tendințele și aspirațiile unor importanți artiști internaționali de mare notorietate, în contextual întâlnirii cu locurile, spiritualitatea și modernitatea artei lui Brâncuși de la Târgu Jiu.

„Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozionul International de Pictură, a debutat în anul 2015, fiind organizat în locații încărcate de spiritualitate din regiunea montană și submontană a Gorjului, la Rânca și Runcu. Organizatorul acestui Simpozion Internațional de Pictură a fost Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Uniunea Artiștilor Plastici din România. Artistul vizual Vasile Fuiorea a fost desemnat din anul 2015, de către conducerea Centrului „Constantin Brâncuși”, curator al secțiunii Pictură a „Atelierelor Brâncuși”, deținând această responsabilitate organizațională și în prezent.

Vor fi expuse, în contextul expozițional propus, lucrări de pictură ale următorilor artiști :Vasile Tolan( România); Suzana Fântânariu( România); TAJO-Iosif Tași( România); Mircia Dumitrescu( România); Antal Vasarhely (Ungaria); BARBONE Marius Barb( România); Elisabeth Ocsenfeld (Germania);Elena Luminița Țăranu (Italia); Gala Čaki(Serbia); ILE ȘTEFI -Ileana Ștefănescu( România); Teodor Buzu (Republica Cehă/ Republica Moldova); Cristian Sida( România) ; Vasile Fuiorea ( România); Dorin Crețu (Franța); Ivaylo Mirchev (Bulgaria); Adil Yusif (Azerbaidjan); Maria Balea( România); Cristian Târnovan( România);Lena Khvichia (Lituania); Katarina Djordjević( Serbia); COZO- Cosmin Paulescu( România);Adriana Lucaciu( România); Christian Paraschiv (Franța); Dorothea Fleiss (Germania); Daniela Constantin (România); Mirela Trăistaru (România);Florin Șuțu ( România);Florina Breazu( Republica Moldova/România); Petru Lucaci ( România); Marilena Preda Sânc ( România)

Obiectivul central al proiectului Expoziția „Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozionul International de Pictură, retrospectivă a edițiilor 2015-2022, este de a face cunoscută și a promova național și internațional, colecția de artă contemporană pe care o deține Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, ce reunește lucrări de artă semnate de mari artiști vizuali din spațiul cultural european.

Curator: Conf.univ.dr.Vasile Fuiorea (26.02.2025)

Institutul Cultural Român găzduiește, pe 6 martie 2025, la ora 19:00, vernisajul expoziției Atelierele Constantin Brâncuși, o retrospectivă a Simpozionului Internațional de Pictură desfășurat în perioada 2015 și 2022, sub egida Centrului „Constantin Brâncuși”. Curatoriată de conf. univ. dr. Vasile Fuiorea, artist vizual și profesor, expoziția reunește lucrări semnificative realizate în cadrul prestigioaselor întâlniri artistice de la Rânca și Runcu. Evenimentul se va desfășura la sediul Institutului Cultural Român din București, situat pe Aleea Alexandru nr. 38.

Cele 30 de lucrări expuse, semnate de artiști din România și din spațiul european, propun publicului o incursiune diversă în peisajul picturii contemporane, devenind o veritabilă hartă vizuală a direcțiilor stilistice actuale. Diversitatea limbajelor plastice și a căutărilor artistice variază de la arta figurativă, la expresionismul abstract, până la explorările geometrice și conceptuale, reflectând complexitatea și efervescența scenei artistice actuale. Fiecare artist propune o viziune personală asupra lumii, în care gestul, culoarea și materia devin instrumente ale introspecției, ale comentariului social sau ale meditației asupra existenței. Firul roșu al expoziției îl constituie tocmai această diversitate, transformată într-un dialog vizual între formă și sens, între realitate și interpretare.

Dintre toate stilurile, expresionismul abstract și lirismul se impun ca fir narativ dominant, unde artiști precum Elisabeth Ochsenfeld (Germania), Maria Balea (România), Teodor Buzu (Republica Cehă/ Republica Moldova), Vasile Fuiorea (România), Daniela Constantin (România), Katarina Djordjević (Serbia), Florina Breazu (Republica Moldova/România), Lena Khvichia (Lituania), Dorin Crețu (Franța), Marilena Preda Sânc (România) și Dorothea Fleiss (Germania) construiesc un limbaj vizual fluid, în care spontaneitatea tușei alternează cu transparențele cromatice, iar spațiul evanescent devine suport al stărilor de spirit.

Elisabeth Ochsenfeld explorează relația dintre peisaj și gest, în timp ce Teodor Buzu evocă ritmuri circulare ce sugerează echilibrul interior. Marilena Preda Sânc valorifică intensitatea tușei pentru a geometriza formele într-un limbaj poetic, iar Florina Breazu și Lena Khvichia adaugă accente simbolice, transpunând ritmurile naturii în compoziții contemplative. În aceeași sferă lirică, Dorin Crețu aduce în My Rânca o ambianță meditativă, peisajul devenind metaforă a memoriei, în timp ce Vasile Fuiorea trasează punți între abstract și figurativ, infuzând peisajul cu spiritualitate. Maria Balea și Daniela Constantin mizează pe gesturi spontane și pe subtilitatea luminii, iar Katarina Djordjević sugerează peisaje suspendate între real și imaginar. Completând registrul, Dorothea Fleiss propune un jurnal vizual intens, în care gestul spontan și cromatica vie evocă tensiunea dintre haos și ordine.

Această expresivitate gestuală se continuă în expresionismul figurativ, unde Cristian Târnovan (România), Gala Čaki (Serbia) și Florin Șuțu (România) explorează profunzimile ființei umane. Cristian Târnovan investighează identitatea și memoria prin amprente picturale, Gala Čaki evocă instinctele primordiale în confruntări viscerale, iar Florin Șuțu traduce singurătatea prin compoziții meditative asupra binomului prezență-absență. Preocuparea comună a acestor artiști pentru condiția umană leagă subtilitatea gestului de tensiunea interioară a subiectului.

În arta conceptuală, tema identității și memoria culturală le regăsim în lucrările lui Christian Paraschiv (Franța), Suzana Fântânariu (România), Elena Luminița Țăranu (Italia)și Adriana Lucaciu (România). Christian Paraschiv valorifică simbolurile ortodoxe, sugerând legătura dintre tradiție și modernitate. Suzana Fântânariu construiește colaje vizuale ce chestionează identitatea colectivă, în timp ce Luminița Țăranu sondează fragilitatea existenței prin distrugeri controlate și regenerări picturale. Adriana Lucaciu, în Fish Sanctuary, aliniază siluetele peștilor sub forma simbolurilor arhetipale ale protecției vieții, echilibrând cromatica și tensiunea subtilă.

În registrul peisajului figurativ cu accente expresioniste, Mircia Dumitrescu (România), Ileana Ștefănescu/ Ile Ștefi (România), Mirela Trăistaru (România)și Ivaylo Mirchev (Bulgaria) reinterpretează natura. Mircia Dumitrescu transpune vitalitatea peisajului montan prin tușe ample și culori calde evocând relieful specific zonei Rânca. Benzile colorate, asemănătoare unor steaguri, adaugă o dimensiune simbolică, sugerând identitate și tradiție. Ileana Ștefănescu/ Ile Ștefi explorează dualitatea dintre masivitate și fragilitate, Mirela Trăistaru documentează experiențe colective cu valențe narative, iar Ivaylo Mirchev evocă simplitatea vieții rurale prin peisaje calde și meditative.

Pe de altă parte, în expresionismul abstract axat pe peisaj, Vasile Tolan (România), Adil Yusif (Azerbaidjan), Iosif Tași/ Tajo (România)și Marius Vasile Barb/ Barbone (România) transformă natura în spații vizuale introspective. Vasile Tolan utilizează texturi stratificate pentru a sugera eroziunea timpului, Adil Yusif introduce simboluri universale în compoziții tensionate, Iosif Tași/ Tajo armonizează tușa liberă cu ritmurile muzicale, iar Marius Vasile Barb/ Barbone explorează echilibrul dintre geometrie și forma lirică.

Arta conceptuală o regăsim la Petru Lucaci (România)și Antal Béla Vásárhelyi (Ungaria) care investighează relația dintre materie, lumină și percepție. Petru Lucaci, în Dark light, explorează contrastul dintre haos și ordine prin texturi dense și geometrii riguroase, evocând polaritățile existenței. Antal Béla Vásárhelyi, prin compoziții simetrice și efecte optice, provoacă privitorul la reflecții asupra spațiului și echilibrului vizual.

Cosmin Paulescu/ Cozo (România)și Cristian Sida (România) completează expoziția cu lucrări ce aduc un comentariu acid, atât social, cât și existențial. Cosmin Paulescu/ Cozo aduce în lucrările sale comentarii sociale asupra migrației și identității postcomuniste cu ironie subtilă, în timp ce Cristian Sida explorează efemeritatea gloriei prin siluetele dizolvate și texturile tactile. Ambii artiști provoacă introspecția, punând în discuție condiția umană în fața schimbărilor sociale și trecerii timpului.

Expoziția se conturează astfel ca o hartă vizuală a picturii contemporane, în care stilurile diverse dialoghează, iar temele universale – natura, identitatea, memoria, efemeritatea – sunt abordate cu sensibilitate, ironie sau introspecție. Fiecare artist contribuie cu propria viziune transformând pictura într-un limbaj universal.

Raluca Băloiu, critic și istoric de artă (26.02.2025)