Miercuri, 6 mai, la ora 18.00, avem plăcerea de a vă invita la Muzeul de Artă Vizuală din Galați, unde va avea loc vernisajul expoziției de grup „Interferențeˮ, ce reunește lucrări de pictură, sculptură, grafică și tapiserie.

Cu ocazia acestei expoziții avem pe simeze lucrările profesorilor de arte plastice de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclinˮ, de la Universitatea „Dunărea de Josˮ – Facultatea de Arte – Departamentul Pictură și Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie – Programul de studii Artă Sacră.

Așadar spațiul expozițiilor temporare va găzdui până pe 30 mai lucrările a 19 artiști, ce fac parte din diferite generații, profile sau abordări stilistice: de la redarea figurativ-simbolică, la cea de sinteză, până la înfățișarea unor dimensiuni onirice.

Peisajul se îmbină cu natura statică și trimiterile alegorice: un prăjitor de pâine este tratat cu anvergura unui peisaj desfășurat în plan; nuferi, simbol de puritate, echilibru și naștere/renaștere, redați într-o cromatică predominant rece de gri-verzui și albastru, creează o atmosferă utopic-nocturnă; forme organice abstractizate prin fragmentarea imaginii în planuri geometrice întrepătrunse oferă o metamorfoză vizuală, iar la o analiză mai complexă se descoperă siluete umane în mișcare ce sugerează o stare de devenire continuă.

Lucrările cu subiecte arhitecturale propun o paletă ce evoluează de la rigoarea observației tehnice către o lume a simbolurilor metafizice: hașuri energice în tuș, textura tratată cu o intensitate atribuită mai degrabă personajelor, contraste cromatice de albastru nocturn – galben incandescent – roz antic, transformă obiectul într-un instrument al rezilienței și creează atmosfera unei ascensiuni spirituale. Prin alăturarea lucrărilor elementul comun de scară/turn se țese ca o ancoră între realitaea imediată și universul interior.

Compozițiile ce includ personaje, prin reprezentarea subiectului sau ca sugestie a titlului, oferă diversitate amplă, de la portretul clasic până la abstractizare: aspecte de folclor, siluetă contemporană ce îmbină moda cu arhitectura, tușe spontane ce explorează echilibrul haos-structură sau figură monocromă suspendată, plină de dinamism; avem extremele de redare a temelor de inspirație sacră atât printr-o abordare difuză, aproape vizionară, cât și o interpretare intensă, contrastant modernă; un craniu simbolic adaugă genului dimensiune filozofică, subliniind trecutul și absența, pe când în paralel un șablon galben cu grafisme schițate într-un limbaj aproape ludic sugerează siguranța oferită de un univers interior.

În sculptură este prezentă figura feminină în esența sa, cu o siluetă zveltă (subliniată de un soclu înalt, delicat) și linii curbe, continue, și cea masculină, cu variațiuni pe această temă: de la un personaj construit pe o verticală riguroasă (coloana torsionată frecvent întâlnită în arhitectura brâncovenească) ce sugerează transcendența, la un volum al formei perforat care amintește în stilizarea membrelor de suprarealismul lui Giacometti; un personaj ce abia se detașează din blocul de materie brută prezintă detalii ce conferă fragilitate suprafeței de altfel masive, se află în contrast cu compoziția în ghips alb ce sugerează un labirint organic, de origine celulară sau scheletică, ce pare un organism viu aflat în continuă transformare.

Mădălina Ionașcu
curator expoziție