Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

UAP | 20/10/2025

Scroll to top

Top

Looking for sattelites @ Iaşi

Looking for sattelites @ Iaşi
Nistor Laurențiu

Gabriel CALOIAN, la Galeria ArtEast, cu expoziția
”Looking for satellites”

Curator: Dana LUNGU

”Picto-digitalul sau genealogiile hibridului

Aflat la cea de-a doua expoziție la Galeria ArtEast din Iași, Gabriel Caloian revine într-o postură jucăuș-demiurgică cu lucrări ce construiesc o lume postumană, în care instrumentele artistului se transformă în personaje, iar actul pictural capătă o viață de sine stătătoare. Artistul creează un teritoriu intermediar, un Nowhere Land, un spațiu al hibridului în care materia nu mai este pasivă, ci conștientă și capabilă să se autoorganizeze. Culoarea și forma par să colaboreze în afara mâinii care le-a generat.

Formele — jumătăți de organisme și jumătăți de unelte — plutesc într-un câmp de forțe care îmbină organicul cu mecanicul, picturalul cu digitalul. Aceste entități intermediare par să se nască dintr-un proces de mutație continuă, evocând o ecologie vizuală în care gestul, materia – și organică, și anorganică -, împreună cu lumina coexistă în aceeași respirație.

Estetic, aceste lucrări aparțin unei genealogii extinse a hibridului: de la biomorfismul suprarealist al lui Joan Miró și Jules Perahim până la estetica digital-organică a artei postumane contemporane. În același timp, ele păstrează un filon est-european al absurdului poetic și al fantasticului tehnologic, vizibil în energia gestului și în ironia formei.

Dincolo de ludic, pictura devine aici un ecosistem autoreferențial — o formă de conștiință vizuală care reflectă asupra propriei condiții.
Gabriel Caloian nu mai reprezintă lumea, ci o produce, imaginând un univers în care culoarea gândește, materia comunică și privitorul devine parte din metabolismul imaginii. Expoziția este, astfel, o meditație despre pictură ca ființă vie — o pictură care se imaginează pe sine, care se multiplică. se reinventează și se infiltrează rizomatic în interstițiile dintre corp, gest și tehnologie” (Dana LUNGU)