Iris Bianca Teodorescu și lumile ei nevăzute-expoziție personală luni, 22 februaruie, la Galeria ARTOTECA a Bibliotecii Metropolitane București-Modulațiile de culoare și forme pe care Iris Bianca Teodorescu le aplică gestual și dezinvolt, în nuanțe puternice, concentrate în centrul imaginii sau care se odihnesc undeva în afara tabloului atunci când echilibrul elementelor irump și caută alte spații pentru a-și găsi rezonanța, revin constant în trăirea directă pe care artista o eliberează în câmpul bidimensional, într-o cromatică specifică, devenită un reflex al lumilor ei interioare și nevăzute.

Descoperim în această pictură sentimente profund umane, legate de solaritatea ascunsă a ființei, de stările de admirație ale artistei pentru frumusețea lumii și pentru contorsiunile trăirilor ei în raport cu amănunte cotidiene, transformate în bucuria de a fi, cu ecouri în arderi metamorfozate surdinizat și invizibil în interiorul artistei.

O pictură energică creată de o ființă delicată al cărei discurs nonfigurativ își are izvorul într-o bună formare academică, lizibilă în compozițiile inspirate din călătoriile sale și din spiritul imaginativ, unde aceleași gesturi de impact tonal asupra privirii, susțin modul ei de a se conecta la o altă etapă a experienței.

De multe ori figurativul se pierde în date plastice abstracte, aceste sugestii invocând esența raportului artistei cu subconștientul și cu realitatea, deopotrivă.

Descompunerea materiei picturale, efemeritatea unei forme sau a unei pete de culoare, dobândind variate conotații și simbioze, se osmozează sub incidența unei lumini definită ca stare interioară și de meditație.

Citim întotdeauna o mișcare, o giroscopare a mijloacelor de expresie, cărora Iris Bianca Teodorescu le conferă intensități dintre cele mai îndrăznețe în zona tonalităților și a aplicării unor suprapuneri ce determină prețiozități ale materiei, străluciri de pietre prețioase, vibrații de ecleraje tăcute și totuși inundând spațiul bidimensional.

Realitatea artistei devine astfel una spirituală, aceasta căutând neîncetat adevărurile vieții în structura ei interioară și ascunsă, care include emoția, acceptarea și un fel de dumnezeire specifică sufletelor pure.

Ana Amelia Dincă