U.A.P.R. Filiala Iași împreună cu artiștii vizuali Ofelia Huțul și Lucian Constantin Smău vă invită să vizionați expoziția personală RESONANTIA INTER ELEGANTIAM VOLUMINUM ET VIBRATIONEM COLORUM deschisă la Centrul Internațional de Artă Contemporană „Baia Turcească” Iași – în perioada 31 iulie-10 august, 2025. Întâlnirea protagoniștilor cu publicul (VERNISAJUL) va avea loc în data de 6 august ’25 la orele 18:00 și va începe cu un moment muzical în interpretarea lui Laurian George Gavril. Vă așteptăm cu drag!

Conceptul expozițional și cuvântul despre artiști este semnat de d-na Lector universitar. Dr. Maria Bilașevschi, Critic de artă și Președinte al U.A.P.R. Filiala Iași: „Rezonanța dintre eleganța volumului și vibrația culorii”- expoziție <în tandem>:

„OFELIA HUȚUL se impune ca o figură emblematică a artei actuale prin abordarea sa interdisciplinară care îmbină creația plastică cu analiza teoretică și curatoriatul cu implicarea activă în promovarea culturii vizuale. Ca membră a Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România, activitatea sa se distinge atât prin expoziții personale și colective, cât și prin gestionarea unor proiecte culturale cu rezonanță internațională. Dincolo de practica artistică, Ofelia Huțul se afirmă prin eseuri, analize și interpretări ce reflectă perspectiva sa academică, având un doctorat în estetică. De asemenea, explorările sale literare, în special în domeniul poeziei, completează profilul unei personalități complexe, marcată de o gândire articulată și o sensibilitate rafinată. Creația plastică a Ofeliei Huțul se caracterizează printr-un limbaj vizual distinct, în care elementele simbolice, introspecția psihologică și o poetică subtilă – se contopesc într-o narațiune personală. Portretele sale, de exemplu, transcend reprezentarea convențională a figurii umane, transformând-o într-un spațiu de meditație asupra condiției umane. Această lume nu este aleatoare, ci reflectă, prin intermediul peisajului integrat, starea emoțională a subiectului: iarna semnificând înțelepciunea și reflecția, vara vitalitatea și exuberanța, primăvara renașterea și potențialul, iar toamna maturitatea și bogăția spirituală. Fiecare lucrare transmite, prin această alchimie între fizic și spiritual, o stare, o energie, un sens. Un alt pilon al creației sale îl constituie seria de lucrări în care anatomia umană devine suport pentru investigații conceptuale despre gândire și creativitate. Calota craniană este reprezentată uneori deschisă, dezvăluind o rețea de elemente metalice flexibile care simbolizează idei în flux, procese cognitive sau proiecții emoționale. Această abordare, recunoscută ca un leitmotiv al operei sale, a fost receptată cu interes de numeroase platforme internaționale, de la expoziții în Olanda, Austria, Serbia, Muntenegru și Italia până la rezidențe artistice în India sau Turcia. Prin aceste prezențe, Ofelia Huțul și-a consolidat poziția nu doar ca artistă, ci și ca promotor al dialogului intercultural în artele vizuale. Explorând și dimensiunea instalației, Ofelia Huțul integrează obiecte, materiale și simboluri în compoziții care invită la o lectură stratificată. Proiectele sale abordează teme universale precum spiritualitatea, căutarea sensului sau condiția umană, fiind marcate de o expresivitate minimalistă, dar profundă. De asemenea, contribuția sa în sfera curatorială și managerială este semnificativă, cu numeroase expoziții și proiecte coordonate, care facilitează conexiuni între artiști și public.

Cel mai recent demers artistic, pregătit în colaborare cu sculptorul Lucian Constantin Smău, va fi prezentat publicului la începutul lunii august 2025, în prestigiosul spațiu expozițional al Centrului Cultural Internațional de Artă Contemporană „Baia Turcească” din Iași. Realizată în colaborare cu sculptorul Lucian Smău, această prezentare introduce elemente inedite, axate pe teme de regenerare și echilibru spiritual. Mărul, plasat strategic în secțiunea de aur, devine un simbol polisemic: ales conștient, reprezentat întreg sau mușcat, acesta evocă dileme morale, tentație și alegeri etice. Cromatica luminoasă, asociată cu tonuri calme, subliniază optimismul și conexiunea cu sinele autentic.

Cromatica acestor lucrări este luminoasă, senină, deliberat optimistă. Culorile vesele, dar atent echilibrate, nu sunt alese întâmplător, ci au o funcție simbolică: aceea de a induce o stare de bine, de calm interior și de conectare autentică cu sinele. Prin întreaga ei operă, Ofelia Huțul propune o artă a empatiei, a transmiterii de energie pozitivă, o artă care nu doar se contemplă, ci se simte și se interiorizează. Privitorul este invitat să participe activ la această experiență, să se redescopere prin contactul cu lucrările, să își regăsească propria lumină interioară.

Crezul său este că toți artiștii trebuie să redea prin creația sa nu doar realitatea imediată, ci și idealul, nu doar prezentul, ci și posibilitatea unei lumi mai bune, mai blânde, mai luminoase. Ofelia Huțul reușește să construiască tocmai această punte între artă și viață, între reflecție și emoție, între luciditate și vis.

LUCIAN CONSTANTIN SMĂU afirmat ca una dintre personalitățile marcante ale sculpturii contemporane românești este membru activ al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Opera sa se distinge printr-o coerență estetică remarcabilă, caracterizată prin rafinament tehnic și o viziune plastică individualizată. Lucrările sale, realizate predominant în marmură și bronz, sintetizează elemente ale modernității cu un substrat simbolist atemporal, oscilând între purificarea formei și profunzimea expresivă a volumului. În lucrările sculpturale din marmură, Lucian Smău abordează figura umană – în special cea feminină – prin intermediul unei esențializări care păstrează, totuși, o tensiune între abstractizare și reprezentare figurativă. Siluetele sale nu sunt reduse la simple forme abstracte sau geometrice, ci păstrează o ambiguitate calculată între sugestie și claritate plastică. Prin această abordare, corpul feminin devine un vehicul al armoniei, transpus într-o dialectică între forță și fragilitate, între tangibilitate și dimensiune mitică. Marmura capătă o prezență organică, transformându-se dintr-un material inert într-un mediu încărcat de sens, între carnația transpusă în mineral și poezia geometrică. Procesul sculptural este condus de un gest precis, capabil să extragă din materie nu doar forme, ci și o muzică a volumului. Dacă marmura îi permite explorarea formei pure, bronzul devine, în creația lui Lucian Smău, suportul unei tematici distincte: reprezentarea muzicianului ca entitate absorbită de actul creației artistice. Aceste lucrări surprind nu doar dinamica fizică a interpretării muzicale, ci și starea de transfigurare spirituală pe care o induce sunetul. Figura umană nu este redată în mod realist, ci este transpusă într-o expresie metaforică, în care gestul devine rugăciune, iar corpul – un mediu de rezonanță emoțională. Prin tratamentul suprafețelor și al volumului, bronzul dobândește o dimensiune aproape sacrală, transformând fiecare compoziție într-o instanță de contemplare a sublimului. Relevanța operei lui Lucian Smău este confirmată atât de prezența sa în colecții particulare și publice de prestigiu, cât și de interesul constant expozițional al mediului artistic. Lucrările sale sunt căutate de colecționari și fac obiectul licitațiilor din Europa. Această recunoaștere nu este întâmplătoare, ci rezultă dintr-o abordare consistentă, în care fiecare piesă este concepută ca o sinteză între mesaj, materialitate și rafinament estetic.

Opera lui Lucian Smău depășește dimensiunea obiectuală a sculpturii, transformând fiecare creație într-un univers autonom, încărcat de semnificații. Prin intermediul marmurei și al bronzului, artistul explorează teme universale: armonia corpului, spiritualitatea muzicii, tensiunea dintre materie și spirit – invitând privitorul la o experiență estetică profundă. Întâlnirea cu lucrările sale nu este doar una vizuală, ci și una reflexivă, în care forma devine vehicul al unei revelații artistice. Astfel, Lucian Smău se impune nu doar ca un alchimist al volumului, ci și ca un temerar ce contribuie la consolidarea unui discurs sculptural contemporan de înaltă relevanță.” (Dr. Maria Bilașevschi)