Bună ziua, cred că nu m-ați înțeles. Am desenat conținutul poșetei mele, al visurilor mele și al amintirilor mele. A fost ziua aceea când totul s-a dat peste cap, în bătaia unei aripi de vânt (să fi fost ciclon în Babilon?) și toate au căzut la pământ, s-au împrăștiat, pare-mi-se, îmi amorțise piciorul de la atâta stat jos în metroul parizian.Și femeia aceea cocoțată pe luna, în gol în plină criză de ketamină, care s-a aplecat și a cules de pe jost moneda de doi euro. Ce idee, să faci monedă de doi euro, nu e unul, nu e cinci. Și aici sunt masoni? Și aici se bea Moët & Chandon, se fumează crack și se consumă ciocolată din America de Sud și Caviar? Orgolii, harta emoțiilor, dispariția celor dragi, vinul acela greu de Bordeaux, aspru și plin la 14,5 grade alcool și apoi blackout, cam așa a basculat ziua aceea. Să fi fost viol? sau nu! nu s-a întâmplat nimic… Sper.Am propus aici o serie de lucrări pe suport textil, obiecte care fac parte din mai multe proiecte pe care le-am avut în ultimul an. Desene cusute, sculpturi moi, pictură pe sculptură, pe vis, pe retină, pe luna. Aceeași lună de care se sprijină o femeie, cocoțată deasupra golului în plină criză a vârstei, a identității a creativității, a iubirii și a visării. O singură dată pe luna suntem nubile, o singură dată în viață sunt una dintre iele, femeia aceea cocoțată pe luna în gol, spaima zmeilor. E o zmeoaică, sunt o zmeoaică, dragonesă de Verde de Pică.Raluca Ilaria Demetrescu e prezentă în această expoziție cu un fel de dicteu automat, atât de realist!Raluca Ilaria Demetrescu