Galeria Ivan are plăcerea de a vă invita Joi, 12 septembrie începând cu ora 18 la vernisajul expoziției cu lucrări realizate de artista Adela Petrescu. Expoziția reunește lucrări din perioade diferite atât picturi pe carton și pânză cât și desene ale Adelei Petrescu, o artistă figurativă. Naturile statice, peisajele, portretele și nudurile sunt temele abordate de aceasta. Adela (Nicolau) Petrescu (1927-2019, București) începe lecțiile de desen în perioada 1945-46 cu mătușa sa, sculptorița Teodora Pop (soția pictorului Sabin Pop), în atelierul Ceciliei Cuțescu Storck. Urmează apoi în paralel cursurile facultăţii de Filologie și anul pregătitor la Belle Arte, cu Nicolae Dărăscu. Având în vedere perioada în care trăiește artista, originile ei „nesănătoase”* au fost cauza încheierii abrupte a studiilor la Belle Arte. Taxele percepute pentru studenții proveniți din familii considerate bogate erau prea mari, astfel că, Adela Petrescu a trebuit să renunțe. În preajma sfârșitului vieții sale academice, Adela, atunci Nicolau, se căsătorește cu scriitorul Radu Petrescu. Au fost profesori la Dipșa și Prundul Bârgăului, din 1951 până în 1954. Acolo a început să picteze cu puține materiale pentru că, nefiind membră UAP nu avea acces la cele necesare, studiind totodată Tratatul de pictură al lui Camilian Demetrescu, cel al lui Delacroix și scrisorile lui Van Gogh. Cartonul preparat de multe ori e pictat față-verso. Lipsa pare să stea la baza acestei generații în care artiștii nu aveau materiale, informațiile erau prea puține iar libera exprimare era îngrădită. Prima pânză a Adelei Petrescu a fost un cadou primit pe la mijlocul anilor 1970 de la Paul Gherasim, următoarele fiind cumpărate cu ajutorul lui Florin Niculiu de la Combinatul Fondului Plastic. Pe acest nou suport sunt reluate la dimensiuni mari picturi vechi, punând în lumină geometrii intuite, și căutând noi sensuri poetico-metafizice. Adela Petrescu este unul dintre ”cavalerii postbelici”, după cum a numit Geta Brătescu la începutul volumului Atelier continuu, generația din care și ea a făcut parte. Originea „nesănătoasă” îmbolnăvea și restul parcursului, diminuând șansa și favorizând eșecul. Mulți artiști care promiteau au rămas undeva în timp doar cu promisiunea, nevăzuți, neauziți și ne-lăsați să iasă la lumină. Adela Petrescu a expus prima dată cu sprijinul lui Florin Niculiu, prima și ultima sa prezență la un Salon Municipal fiind lucrarea Pinii, la Muzeul de Artă, în 1978. După moartea soțului ei, scriitorul Radu Petrescu, cel care a susținut-o cel mai mult și i-a dat încredere să picteze, s-a hotărât să facă o expoziție personală (Casa Schiller, București, 1982). O a doua expoziție o va avea abia în 2005, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia (în Foișor). De asemenea va apare într-o expoziție de grup la MARe „Marginali, izolați și excluși”, în 2020. De ce Adela Petrescu a rămas o artistă atât de puțin cunoscută publicului? Acum putem doar să presupunem, la un moment dat poate vom ști dar e bine că astăzi aflăm cine e Adela Petrescu. * membrii ai familiilor burgheze superioare, mijlocii și mici