[:ro]PROIECT DE CANDIDATURĂ

PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE al UAP din ROMÂNIA

 Conf. univ.dr. PETRU LUCACI

Candidatura mea la președinția UAP din România este motivată de nevoia de a continua proiectele legate  de reforma  instituţională a organizaţiei .

Activitatea depusă până în prezent în cadrul UAP m-a făcut să înţeleg care sunt problemele Uniunii şi să mă implic în rezolvarea lor.

Sunt convins că UAP trebuie să-și consolideze credibilitatea pentru a rezista în noul context socio- economic românesc şi internaţional.

Contextul contemporan este în schimbare. Au apărut foarte mulţi operatori culturali independenţi  cu o mobilitate şi vizibilitate din ce în ce mai mare. Dinamica schimbării trebuie să contamineze şi organizaţia noastră, să o facă mai disponibilă la schimbare, la înnoire în raport cu noua realitate. Şcolile din România oferă programe de mobilităţi , studenţii sunt mai informaţi şi mai receptivi la contextul international şi aşteaptă altceva de la organizaţia profesioniştilor din domeniu. De aceea este imperativ ca UAP să ofere un cadru necesar dezvoltării profesionale a tinerilor. Adică, mai multe oportunităţi să expună, implicarea lor în  proiecte, spaţii de creaţie, suport financiar de producţie etc.

UAP trebuie să colaboreze cu instituţiile implicate în  formarea, promovarea şi valorificarea produsului cultural din domeniu şi mă refer aici la Universitatea Naţională de Arte şi Muzeul  Naţional de Artă Contemporană.

Din păcate cultura națională traversează în acest moment o perioadă dificilă, investiţia  pe domeniu înregistrând sume nesemnificative în raport cu nevoile.

De aceea este imperativ să ne consolidăm  relaţiile instituţionale cu toate autorităţile administrative şi politice din România şi mă refer la Primăriile  din Bucureşti şi din teritoriu, la Cosiliile locale şi judeţene,la  Ministere, Parlament şi Preşedinţie. Sunt abordări ce trebuie să convingă forurile decizionale se seriozitatea demersurilor noastre, de importanţa unui domeniu ce are un rol important în societatea românească atât din punct de vedere educaţional, formativ cât şi patrimonial.

O lege importantă ar fi legată de Statutul artistului, ce poate prelua modele europene de succes şi ar aduce recunoatere profesională pentru cei implicaţi în domeniu.

Consolidarea şi îmbogăţirea patrimoniului imobiliar pentru a asigura locul de muncă- studioul de creaţie, vital în activitatea artistului,şi a spaţiilor de expunere, la nivelul întregii ţări.

Înscrierea unor evenimente majore din activitatea noastră la capitolul de proiecte prioritare cu finanţare din bugetul statului aşa cum se întâmplă pe alte domenii din sfera culturii.

Chiar dacă Artele Vizuale au beneficiat  în ultima vreme de o oarecare susținere și mă refer aici la Timbrul Artelor Plastice, finanțarea Revistei Arta, accesul la finanțare pentru mai multe proiecte expoziționale precum Arte în București, Grafica Românească, Revista Arta on line, Premiile UAP din România etc. totuși domeniul Arte Vizuale este subfinanțat. Și mă refer aici la obiectivele majore pe care le-am vizat şi pentru care am încercat să atragem atenţia autorităţilor  pe parcursul mandatului și anume : Fondul Național de artă contemporană, Centrul Artelor Vizuale şi Bienală inernaţională de artă în România.  Acestea rămân obiective care ar putea contibui la creşterea interesului pentru arta contemporană, stimularea producţiei de artă şi valorificarea acesteia.

Fondul Național de artă contemporană ar putea  fi un organism determinant pentru   stimularea producției de artă contemporană, pe de o parte, dar și pentru  tezaurizarea ei. Constituirea patrimoniului cultural contemporan ar contribui atât  la îmbogățirea fondului de expunere pentru Muzeul Național de Artă Contemporană cât și la crearea altor fonduri în muzeele țării. În multe țări ale lumii un astfel de organism urmărește să achiziționeze lucrări reprezentative atît din creația artiștilor consacrați cât și a tinerilor emergenți.

Centrul International al Artelor Vizuale poate deveni un obiectiv important pe harta Bucurestiului, conexând interesul cultural cu cel turistic si chiar economic. El ar trebui să  cuprindă:

Muzeu de artă modernă si contemporană constituit din lucrările aflate în colecția UAP, donații ale artistilor contemporani si lucrări preluate în custodie temporară de la familiile artistilor decedati/ Galerii de artă care să poată găzdui atât proiecte personale cât si expoziții de anvergură de tipul anuale sau biennale ( arte vizuale, arhitectură, design, carte etc.)/ Studiouri de creație pentru artistii români/ Ateliere – manufacturi deschise pentru rezidențe internaționale (pictură/sculptură/gravură/fotografie,ceramică,sticlă, metal, textile)/ Centru de rezidentă conectat la rețeaua  internațională de rezidențe artistice, pentru programele de mobilitate ale artistilor/ Spațiu polivalent multimedia cu săli de proiecție pentru filme de artă, video si film experimental, performace, VJ si DJ/ Săli de conferințe, colocvii, workschop/ Spații educaționale pentru copii si adulți/ Bibliotecă, mediatecă si artotecă/ Librărie/ Editură si tipografie/ Arhivă si baza de date/ Galerii de artă comerciale/ Cafenele si zone de alimentație publică.

Bienala internaţională de artă în România ar constitui oportunitatea de a pune arta românească într-un context internațional  favorabil, de a atrage atenția lumii asupra unui potențial cultural autohton valoros, si în care s-au înregistrat în ultima vreme succese importante. Suntem singurul domeniu din sfera culturii care nu beneficiază de sprijin pentru organizarea unei manifestări de anvergură internațională.

PROPUNERI DE REORGANIZARE  INSTITUŢIONALĂ A UAP DIN ROMÂNIA

 Definitivarea unui statut, fundamentat juridic, care să armonizeze interesele UAP cu Filialele din Bucureşti şi din teritoriu.

Disocierea problemelor profesionale de cele administrative prin reactivarea Direcţiei Fondului Plastic și angajarea prin concurs a unui manager general profesionist care sa coordoneze toate problemele ce ţin de administrarea UAP şi a Combinatului Fondului Plastic.

Reorganizarea unui departament de proiecte şi PR, cu specialişti în comunicare.

Eficientizarea impactului cultural al galeriilor de artă printr-un management cultural profesionist prin  angajarea de galerişti cu studii superioare de artă, management cultural sau comunicare pentru asigurarea unui curatoriat profesionist în galeriile UAP.

Organizarea unor programe expoziţionale itinerante prin toate galeriile UAP din teritoriu în vederea unei mai bune cunoaşteri a creaţiei vizuale contemporane.

Continuarea dialogului în vederea promovării unei iniţiative legislative legată de statutul artistului-asigurări sociale, fiscalitate, pensie.

Revitalizarea bibliotecii UAP şi îmbogăţirea colecţiei de carte de artă pe suport tradiţional şi electronic.

Crearea unei edituri pe lângă Revista Arta,  care să asigure partea de documentare, editare şi arhivare a activităţii de creaţie.

 Continuarea procesului de întabulare a patrimoniului UAP din Bucureşti şi teritoriu.

[:]