Peisaj din Delta Dunarii, 1992, 60 x 80 cm

Prezentare Demers Artistic

Pictorul Ioan Cristea demonstreaza posibilitati native evidente, care i-au permis sa realizeze o expozitie unitara ce reliefeaza preocuparile obsedante care ii marcheaza creatia plastica. Fie ca este vorba de peisaj, portret sau natura statica, atentia pictorului se indreapta spre obtinerea unor expresivitati cromatice deosebite prin care reuseste sa transmita o puternica stare de spirit. E clar ca s-a nascut cu acest har de vreme ce a reusit, bineinteles trecand prin clipe de cautari si indoiala, de inspiratie si incertitudine, sa ne daruiasca aceasta reusita expozitie. Ii dorim sa duca pe mai departe aceasta cruce, pe drumul spinos al creatiei si al cunoasterii de sine, deoarece talentul evident pe care il demonstreaza lucrarile din aceasta expozitie, ii permit sa ne arate si in viitor noi limanuri de frumusete si expresivitate.

Marin Mihalache – Vernisajul expozitiei la Centrul Militar National, Decembrie 1993

La “Galeria Hanul cu Tei” pictorul Ioan Cristea revine cu o noua personala, 26 de compozitii, unele reprezentand serii, ce sunt reunite in aceasta expozitie. Pictura lui Ioan Cristea ar putea fi asemuita cu o plutire deasupra realului dar care isi are partea ei de luciditate, de ancorare in sensorial. Creatia sa rezuma esentialul unor experiente clasice, diverse intr-un spatiu care oscileaza intre densitatea materiei si puritarea semnului. Interesul acestui pictor se intreapta mai ales asupra constructiei formei prin culoare, asupra atmosferei degajate de jocurile umbrii si luminii asupra arhitecturii ansamblului. Este vorba in lucrarile sale de libertatea unui metafizician, adica a unui spirit pur, situate dincolo de determinari, dar care le aplica pe toate in aceea pe care a ales-o: formele plastice. Aplecandu-se cu afectiune si rabdare asupra naturii, specific mijloacelor transpunerii, Iona Cristea investigheaza meandrele spiritului. Este evident in aceasta expozitie a sa faptul ca, pentru pictor, lumea nu este atat un spectacol de admirat, cat o experinta de trait.

Gabriela Bidu – “Cronica Romana”, Ianuarie 2000

Iona Cristea este unul din pictorii care priveste cu respect si religiozitate, as spune, peisajul, portretul, natura statica, florile. Dar in aceasta expozitie ne-a demonstrat ca stie sa dea formelor o expresivitate particulara, metamorfozandu-le intr-o pictura gestica specifica temperamentului sau, fie ca ne sugereaza o anumita realitate transfigurata, fie ca ne poarta spre un expressionist abstract. Observam cu placere o noua latura a preocuparilor sale creatoare. Aici intalnim un caracter puternic care realizeaza, fara nici o indoiala, o pictura de factura expresionista. Gesturile sunt sigure, transante, fara nici un fel de retineri inutile. In momentul in care te uiti la oricare dintre lucrarile lui, este coplesit de forta interioara a acestui pictor care are un loc distinct in generatia sa. In incheiere pot sa afirm cu certitudine, ca daca la inceputurile carierei a gandit probabil ca nu poate trai numai din pictura, fiind si profesor, acum singurul adevar ce se poate afirma cu privire la activitatea sa creatoare, este acela ca nu a putut trai fara pictura.

Aurel Mocanu Agripa – vernisajul expozitiei personale la Galeria Hanul cu Tei, Octombrie 2000

Pictorul Ion Cristea ne prezinta in aceasta expozitie de la Hanul cu Tei o serie de lucrari ce demonstreaza capacitatea de a ne dezvalui o noua imagine a realitatii, transfigurata si originala, care il reprezinta in primul rand pe el in postura de creator al unui spatiu plastic expresiv, armonios si echilibrat.
Dupa o experienta plastica de 30 de ani ne este clar ca Ioan Cristea a inteles ca ratiunea artei nu e de a reflecta cu exactitate vizibilul, ci de a-l restitui sub forma unor simboluri sugestive, arta sa devenind o regenerare metamorfozata a naturii prin constiinta.
Lucrarile expuse mi-au intarit convingerea ca ma aflu in fata creatiilor unui artist talentat si pasionat pentru care pictura a devenit o necesitate, o ratiune a existentei prin intermediul careia ne transmite viziunile sale.
Spontaneitate si libertatea de creatie specifica acestor lucrari ne poarta intr-o lume in care necesitatea reconstruirii si reconstituirii realului intr-un context generat de legi si criterii, de ordonare proprii, altele decat cele ale realului fizic, este evidenta. Lumea fenomenala isi gaseste o transcriere plastica in arta sa, in cadrul unei interpretari ce ne aminteste de un mare adevar scris, de Rene Huyghe “Imaginea pe care o da artistul despre natura, ceea ce cauta si proiecteaza el, este de fapt, imaginea propriei sale naturi”. In acest sens se poate afirma ca picturile prezentate de Iona Cristea sunt in acelasi timp o certitudine si o promisiune pentru viitor.

Marin Gherasim – vernisajul expozitiei personale la Galeria Hanul cu Tei, Octombrie 2000