Miercuri, 10 decembrie, ora 18.00, vă invităm la vernisajul expoziției de grafică “Ephemera. Giulia Lanza”.

Giulia Lanza – născută la Roma, absolventă a Academiei de Arte (secția Arte Decorative) – a manifestat un impuls precoce de a cunoaște și experimenta vast, în profunzime, îndepărtându-se de noțiunea de familiar și cumva păstrând-o ca element prezent de-a lungul evoluției sale: după un schimb Erasmus la HKU University of the Arts (Utrecht), a absolvit masterul în Desen la UAL Wimbledon College of Arts (Londra); primul contact cu Estonia (2020) prin intermediul masterului de Design & Crafts este definitoriu, întrucât Tallin este orașul în care artista revine în cele din urmă ca profesor universitar.
Poetica sa este delineată de căutarea modalităților prin care pot căpăta formă în limbajul plastic amprentele imateriale ale momentelor cotidiene, ce se întipăresc lesne în fiecare dintre noi. Orice emoție, experiență, lasă o urmă, transformă, iar în timp definește. Concretizarea imaterialului a reprezentat dintotdeauna o încercare delicată, pentru a reuși să obții la final ca lucrarea să transmită mesajul dorit inițial. Echilibrul se află în armonizarea ansamblului de detalii, de la exprimarea în tehnica aleasă, până la cromatică, specificul materialului, intervenții, subiectul expus. Selecția propusă în Ephemera transmite aceste structuri în diferite mediumuri – desen, fragmente textile, compoziții din lufă, sculptură în metal.
Un alt aspect predominant ce se resimte cu ușurință este senzația omniprezentă a unor rădăcini originare dezvăluite asemenea unui ritual, ce se transmit de generații. Ca plus al unui univers complex, de la vârsta adultă copiii au generat o energie incisivă în viața artistei, iar o dată cu trecerea anilor, a devenit și mai pregnantă. Așadar copilul, fragiliatea, efemeritatea, forța copilăriei nu este doar un simbol, ci se transformă într-un specific personal ce conduce la o latură reală din esența propriei experiențe în dinamica relațională.
În completarea cercului conceptual, este abordată și tematica a ceea ce dăinuie, rămâne în urma prezenței limitate a corpului uman, ca amintire pe cât este de posibil, a unei imagini fizice.

Mădălina Ionașcu, curator expoziție