În fiecare vară, Universitatea Națională de Arte București prezintă următoarea generație de creatori prin intermediul expozițiilor absolvenților de licență și master ce demonstrează puterea și posibilitățile nesfârșite ale artei contemporane de a crea conținut, metaforă, plasticitate.

În acest an, UNARTE, cu sprijinul Uniunii Artiștilor Plastici din România și Casei Oamenilor de Știință din cadrul Academiei Române, demonstrează talentul masteranzilor clasei prof. univ. dr. Petru Lucaci în expoziția ”Ready, Start, Go!”, organizată în cadrul Galeriilor de Artă ale Academiei Române.

”Ready, Start, Go!” reprezintă evenimentul care celebrează realizările masteranzilor pe parcursul celor doi ani de studiu artistic, alăturându-se manifestărilor artistice similare desfășurate în numeroase galerii bucureștene ce promovează arta absolvenților UNARTE.

Expoziția prezintă proiectele a 13 absolvenți: Ion Alexandru, Valentin Alexe, Iana Bradu, Adelina Cîmpeanu, Ioana Cristodorescu, Bianca Culuș, Bianca Ferăstrău, Liana Herea, Cristina Ioniță, Marta Mattioli, Norica-Ioana Popescu, Matei Ștefan, Andreias Welther, ale căror abordări extrem de diferite arată modul în care practica lor artistică este influențată de experiențele personale și perspectivele individuale asupra vieții în contextul post-pandemic. Cu siguranță publicul va fi încântat să interacționeze cu ideile, conceptele, formulele plastice care dau viață acestor soluții vizuale diferite, dar care creează un ansamblu unitar prin diversitatea afișată. Acest lucru, reprezintă, de fapt, importanța educației plastice: formarea de individualități clare și nu a unor creatori ce preiau marca artistică a profesorului.

”Ready, Start, Go !” reprezintă de fapt pulsul tinerei generații, combinația explozivă a individualităților și multitudinilor de perspective, ale căror mesaj clar este acesta: noi suntem artiști și vrem să facem artă. Oferind publicului o varietate de rezolvări plastice, expoziția este un simbol al parcursului creativ al celor 13 masteranzi, o călătorie în care se formează/ distrug tipare, rutini, dar se și cartografiază destine.

Diana Roman

Critic de artă

căm ambiguitatea, ironia și frumusețea ca antidot pentru unicul și singurul adevăr și ca medicament pentru multipli, diversi și mulți.

dinamismul și curajul acesteia de a concura, rivaliza și a se remarca într-o lume

ca transformare a practicii artistice ale indivizilor bazate pe experiența lor personală și perspectivele asupra vieții. Publicul a experimentat ideile, formele și gândurile care prind viață prin ochii artiștilor făcând aceste experiențe de transformare accesibile prin utilizarea pelerinaje virtuale – o formă de evadare, prezentând identități diferite.

as the transformation of individuals artistic practice based on their personal experience and outlooks on life. The audience experienced the ideas, forms and thoughts coming to life through the eyes of the artists making these transformational experiences accessible through the use of virtual pilgrimages – a form of escapism, showcasing varying identities from all around the globe.

The title – ЯTUT’, that also read as “Ya Tut” (I am Here), is the word for mercury, and a reference to artists and audiences coming together, molten into one single fragment. An explosive combination of minds with different views and ideologies. I am here. We are here.

An exhibition can be a symbol, a place, or a journey, but it can also be a source of conflict or an unfulfilled expectation. Ten students from ten different countries all over the world graduated from MA Fine Art and MA Future Design. The exhibition contained video, sculpture, installation, and performance and expressed the pulse of art & design communities, which have survived and flourished despite the various restrictions during the past two years.

The exhibition bore the same name as the song by Lou Reed, A Walk on the Wild Side. Written in 1972, it explored taboo topics of the time and described individual risky journeys. The lyrics now have a whole new meaning. An uncertain existence is now a new reality, one that we all have to attempt to navigate. Compared to the past, how have we changed as a society? With the same title as the song, the exhibition played with both past time and present time. Yes, this was not the end, but the beginning of a new Chapter.

A transformative journey of patterns, disassembling routines and mapping networks. Contemplating the systems that regulate our realities – is it time to embrace the machine? We evoke ambiguity, irony and beauty as an antidote to the one and only truth and as a medicine for the multiple, diverse and many.

Across three specializations; metal art, wood-oriented furniture design and textile-body-space, the exhibition MA:XI presents eleven practitioners and their final exam projects. The creatives display a breadth of materials and techniques, alongside contrasting approaches to the fields of art, craft and design.

From nothing to something, the exhibition explores eleven different perspectives on how to engage with matter, space and forces in 2023.