Artistă prolifică și de mare forță, exprimându-se în multiple medii, Anca Pașa Deaconu revine
la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța cu expoziția de fotografie și video intitulată Reminder. The Light
of the South, după ce în luna februarie a acestui an, pentru a omagia 147 de ani de la nașterea lui
Constantin Brâncuși, prezentase, tot aici, lucrări de grafică, sub genericul Semn. Simbol. Semnificație.
Fotografiile și video-urile din actuala expoziție documentează o serie de performance-uri pe
care artista le-a realizat, ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, în
perioada 2019–2023, în mai multe spații: Muzeul de Artă Constanța, Teatrul Elpis, Cetatea Capidava,
faleza plajei Reyna. Imaginile statice din fotografii sunt astfel completate de cele dinamice din film,
formând un tot unitar și oferind vizitatorilor anvergura preocupărilor complexe și interdisciplinare ale
artistei.
În creațiile Ancăi Pașa Deaconu se pot decela două surse majore:
– Opera lui Brâncuși: simbolistica sferei, cu trimitere la Masa Tăcerii și motivul sărutului,
sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului ca sferă secționată median; siluetele elansate pe
verticală ale protagonistelor din anumite secvențe de performance, întruchipând cele trei versiuni de
Pasăre în spațiu (din bronz auriu polisat, din marmură albă și din marmură neagră), create de Brâncuși
pentru Templul din Indore;
– Mirajul luminii sudului – specifică spațiului dobrogean, mai ales Coastei de argint, și care în
perioada interbelică a atras numeroși pictori, fenomen cunoscut sub numele de „Școala de la Balcic”.
Așa se explică și titlul – Reminder. The Light of the South (Aducere aminte. Lumina Sudului) –,
expoziția fiind dedicată Zilei Dobrogei (14 noiembrie). În acest sens, opțiunea artistei nu este
întâmplătoare: Anca Pașa Deaconu, dobrogeancă prin naștere, a copilărit într-o zonă mirifică, pe malul
Dunării, în apropiere de Cetatea Capidava, a cărei amintire i-a rămas adânc întipărită în memorie,
marcându-i ulterior creația.
Pe lângă aceste surse, lucrările artistei încorporează straturi de semnificații care coboară în timp
la vechile religii și mitologii (cultul Soarelui venerat în Egiptul antic; motivul cariatidelor din
arhitectura Greciei antice; ovoidul – cu trimitere la Geneză, la începuturile Lumii; „pasărea de foc” /
pasărea Phoenix, asociată naşterii şi morţii, ca limite biologice) sau trimit la basmul popular (merele de
aur, pasărea măiastră).
Combinând aceste referințe vizuale și conceptuale, Anca Pașa Deaconu reușește să creeze o
cosmogonie proprie, în care sfera devine, pe rând, Luna albă, Luna Neagră și Marea Oglindă / Aura /
Soarele de aur.
Contrastul dramatic dintre alb și negru prezintă conotații legate de dihotomii: ziua și noaptea,
lumina și întunericul, binele și răul. La acestea se adaugă auriul, ca simbol al spiritualității și lumii
divine (asemenea fondului de aur din icoanele și mozaicurile bizantine).
Nu în ultimul rând, artista este preocupată de conceptul de dualitate (dublu, alter ego,
personalități opuse, relația conștient / inconștient / subconștient), transpus în mai multe perechi de
gemene, ca protagoniste ale performance-urilor. Acestea sunt surprinse în diverse ipostaze, atent
scenografiate, drapate în alb, negru și auriu, pentru ca în final (seria de fotografii Reminder. The Light
of the South și performance-ul Față în față. Luna albă, ambele din 2023), cele patru personaje
feminine să apară doar în alb, celebrând victoria binelui, triumful luminii.
Expoziția poate fi vizitată la Muzeul „Ion Jalea” până la sfârșitul anului.

Eduard Andrei
critic și istoric de artă