FRĂȚILĂ „Transformări vegetale/Psihic dinamic”, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, vernisaj sâmbătă,18 ianuarie 2025, ora 11,00

Partea rațională, intelectuală a artei sale, prin conștientizarea destinului personal, dar și cea emoțională, prin evocarea naturii, care îl reinventează și unde își relevă sensibilitatea, sunt aduse în acest moment în același punct al conceptului artistic, ca o privire retrospectivă asupra unei perioade scurte de creație, privind ultimii patru ani. Figurativul și abstracția sunt sedimentate în forme repetitive și concretizate în compoziții parietale și instalații, artistul cercetând forma vizibilă în zona abordărilor vegetale, dar și pe cea invizibilă, prin reprezentarea portretelor impersonale, decupate în asamblaje sau conturate în pictură. Absența detaliilor faciale atrage după sine lipsa identății, psihologia golită de spirit și de însemne care ar face posibilă trăirea directă, este extinsă de artist la provocările lumii în care trăiește. Dar dacă privim mai atent conformația sa anatomică ne dăm seama imediat că aceste chipuri sunt autoreprezentări, care transcend realitatea, iar prin repetitivitatea lor depășesc condiția statică, anostă a configurărilor, care vorbesc și despre ceea ce suntem noi. Marius Frățilă încearcă să se îndepărteze de cotidianul superficial și să rescrie o istorie personală a acceptării propriei identității, prin alăturarea a două direcții de reprezentare. Una dintre acestea privește aparențele individului, care nu pot anula ființa, iar cealaltă se oprește asupra vegetalul abordat tranșant din perspetiva desenării fomelor simple și expresive, cele două creând o simbioză și reconfortând psihicul artistului, ambele cercetări conceptuale recompunându-se osmotic. Cadrajul figurii umane se substrage psihologiei particulare, înscriindu-se în generalitate, iar însemnele naturii sunt desenate hotărât, păstrând din acestea detaliul de forță al regenerării, adică inflorescențele. Indiferent dacă abordarea se concentrează pe instalație sau pe reprezentarea bidimensională, compoziția este recompusă de câte ori o cer sugestiile ideatice, iar cromatica are notele ei particulare prin alăturarea unor contraste puternice, ale căror tangențe sunt preluate din știința cromatogiei, dar au tonusul grav al destinului artistului. Formele se află în mișcare, prin repetarea motivului sau prin articularea liniilor directoare, prin asimetrii care continuă în planul picturii disonanațele din afara ei, care se articulează armonios în discursul plastic. Cu mijloace de reprezentare clasică, Marius Frățilă sintetizează eliptic o parte dintre forme și afirmă în mod clar ideea că omul este perfectibil, dar acesta se află în imposibilitatea acestei deveniri, întrucât resetarea lui abuzivă prin globalizare îi impune nu altă identitate, ci o falsă și persuasivă transformare, claustrându-l social și supunându-l unui comportament de tipul sinbromului Stockholm. Lucrările pot fi modelate după structura spațiului expozițional sau pot da o nouă arhitectură interioară galeriei unde acestea sunt așezate, pentru că Marius Frățilă poate să reinventeze aceeași idee în variate concepte, prin modelarea arsenalului său artistic în funcție de panotare, ceea ce poate schimba și mesajul. Existența efemeră, sugertă prin suplețea formelor vegetale, prin evocarea furtivă, datorită subînțelesurilor din spatele reprezentării, face corp comun cu convenționalitatea figurii umane, un reflex al existenței după reguli, artistul spunându-ne cât de obositor este să fii om astăzi. Asamblarea lucrărilor în instalații sau alăturarea în bidimensional, unele relevându-se prin dinamica repetiției și plasarea concentrică, ne determină să intuim referințele la cercurile vicioase, aflate în afara ierarhiilor, și din care omul obișnuit nu mai poate ieși. Marius Frățilă se află în spațiul vizual al contradicțiilor personale, ignoră ceea ce este în jur și se izolează în interiorul său, redefinindu-și atitudinea față de sine, prin punctarea disconfortului psihic creat de politic și social și care îl determină să facă un pas lateral și să se redescopere prin rapelul la lumea vegetală.