Asociația STUDIUL împreună cu Galleria28, organizează la Timișoara expoziția itinerantă

PAUL GHERASIM-LOCUITORUL PÂMÂNTULUI

La

Galleria 28

str. Constantin Brâncoveanu nr. 28, Timișoara
Deschiderea expoziției, luni, 31 iulie 2023, ora 19.00

Expoziția va fi deschisă în perioada 31.07 – 17.08.2023

Andrei Rosetti, notează:

Expoziția deschisă acum în Timișoara în Galleria28, a putut fi văzută într-o primă formă în cadrul colocviului „Țăranul pregătit pentru moarte” ce a avut loc la începutul lunii iulie la Mănăstirea Lainici. Astfel, la împlinirea a șapte ani de la trecerea sa la cele veșnice, Asociația STUDIUL împreună cu familia pictorului aduce în atenție unul dintre subiectele picturii și gândirii lui Paul Gherasim – Țăranul. Lucrări de pictură, schițe, desene realizate peste ani au fost aduse împreună cu sprijinul mai multor colecționari, galerii de artă și asociații culturale. Selecția de lucrări expuse în cele două prime versiuni ale expoziției include și Martirii – una dintre căutările lui Paul Gherasim înrudită seriei țăranilor. În Galleria28 vor putea fi văzute lucrări provenind din colecțiile Dr. Sorin Costina, Fundația Plan B, Cluj, precum și schițe și studii din arhiva Asociației STUDIUL și aparținând familiei pictorului.

Paul Gherasim este din nou prezent în Timișoara, în Galleria28. La un an de la deschiderea acestei galerii, în 1995, Ovidiu și Marie-Jeanne Jutea Bădescu găzduiau prima prezență PROLOG în spațiul de pe Brâncoveanu 28. Au urmat multe astfel de momente în locul în care Paul Gherasim și colegii săi s-au simțit mereu acasă. Pe de altă parte, programul Galleriei28 include începând din 2023 o serie de expoziții ce au în vedere Grupul Andreescu și pictorii apropiați acestui filon. Demersul semnalează un moment simptomatic pentru arta românească postbelică, revelat astfel de cercetări recente ale istoriografiei de artă. Pictorii andreescieni pe care Galleria28 îi are în vedere în acest an sunt Aurel Cojan, Paul Gherasim și Ștefan Sevastre.

Mi-ar plăcea să fiu văzut în legătură cu tradiția. Tocmai pentru că pe țăran îl văd ca simbol al locuitorului pământului. Prin fiii cei mai buni ai lui Adam, oamenii au avut grijă de această moștenire, dar sufletul lor și-l încredințează lumii de dincolo. Prin asta subiectul devine universal, eu vorbind de imaginea unui cunoscut, dar care este universal. Nu fac asta ca o demonstrație că ceea ce e făcut de mine e rupt de ceea ce au făcut alții. Mă gândesc cu sfială și cu bucurie să și însumez ce au făcut alții, dar care să nu se dezvăluie imediat ca legat de înaintași. Eu sunt legat de Andreescu, care pictează pământul și cerul și silueta omului cuprins între ele, ca o notă fugară. Sigur că ei nu s-au gândit să-l facă pe țăranul pregătit pentru moarte. (Eu la asta încerc să mă gândesc). Dacă ce spuneți cu anahoretul ar fi asta, atunci… Țărani au pictat și alții, Ressu și alți colegi. L-au pictat cu credința și nădejdea mântuirii lui. În ce fac e un fel de ștergere din lumea aceasta și o încredințare pentru cea care urmează.

Paul Gherasim în Coriolan Babeți, Atelierul de Arte Timișoara, Vol. II, Tomul I, Paul Gherasim: cortegiul țăranilor de aer, cortegiul anahoreților de pulbere, Fundația TRIADAE și Editura Brumar, Timișoara, 2011, pp. 279 – 283.