Transfer – Continuitate @ București
Transfer – Continuitate (expoziție de grup)
Curator: Constantin Rusu
30 iunie – 3 septembrie 2022
Vernisaj: joi, 30 iunie | 18:00 – 20:00
Annart Gallery, strada Andrei Mureșanu, nr. 1, București
Annart vă așteaptă joi, 30 iunie 2022, între orele 18:00 – 20:00, la deschiderea expoziției Transfer – Continuitate, o expoziție de grup a artistului Ilie Rusu împreună cu ceramiști de diferite generații, cu care a lucrat în calitate de profesor: Anca Vintilă Dragu, Mădălina Teler, Tiberiu Dăncilă, Diana Butucariu, Victor Costache, Marius Stanciu.
Continuitatea reprezintă mediul prin care meșteșugul sau tehnologia Ceramicii rămân vii. Transferul direct și practic, de la maestru la discipol sau, în zilele noastre, de la profesor la student, reprezintă motorul continuității.
Expoziția se concentrează pe relația profesor – student prin intermediul lucrării de artă. Asocierea lucrărilor expuse formulează un dialog între Ilie Rusu, profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București începând din 1990, și absolvenții de Ceramică de diferite generații. După o perioadă de lucru în atelierul personal, Anca Vintilă Dragu, Diana Butucariu, Mădălina Teler, Tiberiu Dăncilă, Victor Costache și Marius Stanciu expun alături de profesorul lor. Asocierea pune în lumină devenirea artistică în raport cu parcurgerea unui anumit drum în pedagogia artistică, construit pe baza tradiției „Școlii de Cluj”, pe care a parcurs-o Ilie Rusu. În cadrul acestui demers, termenul de „școală” are menirea de a reuni principiile care au construit viziunea pedagogică a profesorilor care au predat Ceramică în Universitatea de Arte din Cluj în anii ‘80. Obiectul de artă sau obiectul utilitar era observat, studiat și conceput pe baza unui echilibru, atent căutat, între esență, concept și formă.
Prin informația și experiența transmise de la profesor la student, chiar și fragmentar, se crează premisele unor căutări de sine. Studentul se cercetează pe sine în raport cu meseria și vocația pentru care se pregătește. Studentul dobândește o autonomie pe baza căreia își va găsi un drum în Artă. Profesorul lansează teme de gândire și de practică bazate pe propria experiență artistică și pe o intuiție legată de nevoile esențiale pentru a deschide mintea și a cultiva atât abilități conceptuale, cât și practice.
În anii care au urmat absolvirii universității, artiștii prezenți în expoziție au continuat profesia de ceramist, aprofundând și conferind sensuri noi experienței parcurse alături de Ilie Rusu în calitate de profesor. Construindu-și o viziune artistică proprie, fiecare s-a dezvoltat în contextul atelierului personal sau în cadrul unor ateliere/ întreprinderi înființate împreună cu colegi din domeniul artistic. Diversitatea direcțiilor de lucru pe care le abordează artiștii reprezintă complementaritatea specifică domeniului ceramicii – care se desfășoară, „pe orizontală”, între obiectul utilitar și creația plastică și, „pe verticală”, între abordarea conceptuală și transpunerea formală.
(Constantin Rusu, curator)
Ilie Rusu s-a perfecţionat în planul creației artistice prin relație cu vocația transmiterii experienței celor mai tineri. După anul 1990, a intrat în mediul învățământului universitar schimbând mediul pentru care a fost format încă din facultate, industria porțelanului.
Ilie Rusu a ales să predea în mediul universitar din București pentru a transmite experianța câștigată în industrie. Parcursul urmat în fabrică, pe postul de creator de modele, a fost constant alimentat de un parcurs artistic personal, vizibil prin activitatea expoziţională.
În domeniul ceramicii, perioada de lucru în manufactură sau fabrică a funcționat ca o veritabilă școală în ceea ce privește relația dintre creația artistică și dimensiunea utilitară a obiectului. Creatorul de modele pentru industrie este continuu marcat de componentele tehnologică și socială, esențiale pentru a obține obiectul de ceramică.
Asemenea colegilor de generație care au lucrat în cadrul industriei porțelanului și au abordat ulterior pedagogia, Ilie Rusu predă tinerilor sub forma unui transfer de experiență parcursă. Demersul pedagogic se petrece, în mod simultan sau alternativ, în două planuri de lucru ce corespund creației obiectului artistic și creației obiectului utilitar. De altfel, transferul de experiență are la temelie ipoteza unei relaționări continue a dimensiunii artistice cu cea utilitară. Demersul artistic personal inspiră inclusiv relația cu studenții, astfel încât pedagogia vine ca o continuitate firească a creației artistice. Pe baza unor teme de gândire și de practică pe care profesorul le lansează, tinerii parcurg etapele firești în realizarea obiectului de ceramică.
În mediul Universității Naționale de Arte din București, Ilie Rusu a întâlnit colegi formaţi în cele două centre universitare mari ale ţării: Bucureşti şi Cluj. Inițial, interferenţa celor două direcţii de învăţământ a generat unele mici contradicţii de metodă, direcţii de lucru, şi tradiţii specifice. Pe parcurs, acest fenomen a generat o emulație benefică ce a dus la constituirea unui învăţământ modern, de actualitate.
„Şcoala de Bucureşti” excela prin virtuozitate şi spectaculozitate, implicând o estetizare dusă înspre monumentalitate. Acea spectaculozitate era conferită, pe de-o parte, de forma obiectului ceramic, și, totodată, de folosirea materiilor dedicate decorului ceramic – diverse glazuri colorate folosite în industria faianţei. Artiști ceramiști marcanți formați la București, precum Costel Badea și Alexie Lazăr Florian, s-au impus și au reprezentat școala fiind nelipsiţi din cadrul simpozioanelor şi importantelor expoziţii de arte decorative precum cele de la Sala Dalles.
La celălalt pol, „Școala de Cluj” reprezentată de Ana Lupaş şi Mircea Spătaru conferea libertate totală exprimarii, în sensul unei interogări perpetue asupra relației formă-esență-concept. Două coordonate foarte importante erau originalitatea și modernitatea. Acestea erau puse în lucrare, la nivel subtil, prin direcționarea studiului înspre experimentul plastic. Studenții erau încurajați spre introspecţie, pe baza observării atente a obiectului de studiu, urmărind o bună înţelegere a obiectului la nivel de concepție și structură. Acest proces inițial era menit să se continue prin acurateţe formală, la nivelul suprafeţei, texturii și detaliilor plastice. O abordare minuţioasă, atentă, aproape miniaturizantă a obiectului venea pe fondul încercării de a concentra relația dintre esență și materie. Deși materia primă era la dispoziție din belşug în fabrica unde studenții își făceau practica, aceasta era judicios folosită. Se urmărea direcţionarea preocupărilor artistice mai degrabă spre zona conceptuală, în simbioză cu exigențele estetice implicate în realizarea obiectului ceramic. De asemenea, gândirea şi proiecția unei perspective viitoare, ulterioare momentului creației, includea relaționarea obiectului de artă la un eventual context spațial – expoziţional.
La nivelul contextului formativ artistic, foarte important a fost că, la vremea anilor ‘80, Clujul era cel mai important centru industrial în domeniul porţelanului de menaj, sanitar și decorativ. „IRIS” era fabrica pilot din România. În cadrul acesteia erau formați tehnologi și designeri dintre care mulți mergeau să lucreze în alte centre ale industriei ceramicii din țară. Acest context a reprezentat o șansă, conferind experienței studenților și tinerilor artiști o înțelegere concretă, directă a meșteșugului ceramicii pus în relație cu dimensiunea conceptuală și practica artistică liber-plastică.
Anca Vintilă Dragu (n. 1976) a studiat stiinţe economice urmând o carieră de 12 ani în acest domeniu. Face tranziţia înspre zona artei ceramice și urmează cursurile de licenţă şi master la Universitatea Națională de Arte din Bucureşti, Ceramică, absolvind în 2018.
Activitatea sa actuală se desfăşoară pe două paliere: design de obiect şi ceramică artistică. Este fondatoarea atelierului și întreprinderii „Una ca Luna”. Din 2019, este membră a grupului de iniţiativă Galateea Contemporary Art. În 2016, debutează cu o expoziţie personală la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti. Participă la numeroase expoziţii naţionale și internaţionale. În 2019, participă la un simpozion de ceramică la Guldagergaard International Research Centre, Danemarca.
Lucrează în tehnica colajului ceramic prin modelaj sau turnare. Lucrările sale au în centru componenta conceptuală ca punct de pornire pentru dezvoltarea unor serii de lucrări. Practica artistică include realizarea de instalații în tehnici mixte și colaborări cu diverși artişti.
Mădălina Teler (n. 1987) a absolvit UNArte București, Ceramică, în 2010, urmȃnd apoi masterul în Design de interior în cadrul aceleiași instituții. În 2013, dorind să îmbine cele două specializări, a inițiat proiectul personal „De Ceramică”.
Mădălina Teler ȋși propune să creeze obiecte unice sub forma esteticii minimaliste implicând totodată decorul inspirat din registrul Arhitecturii. Obiectele îmbină latura funcțională cu cea decorativă și sunt realizate, ȋn principal, din porțelan și gresie.
Tiberiu Dăncilă (n. 1986) a absolvit UNArte București, Ceramică, în 2009. În 2010, împreună cu Andreea Lăzărescu, înființează atelierul de design și producție ceramică „Ceramic Sparrow”. În cadrul atelierului, sunt concepute obiecte decorative și de uz casnic, piesele dedicate ceaiului fiind preocuparea principală în ultimii ani.
Având ca repere viziunea modernă (atât simplificarea, geometrizarea și esențializarea inițiate de Cézanne, cât și tratarea obiectului de design cu dragostea, atenția și îndemânarea cuvenite unei picturi ori sculpturi, invocată de John Ruskin), „Ceramic Sparrow” își propune conceperea unor obiecte inovatoare la nivel estetic și formal. Inspirația provine din diferite domenii ale artei, în special din Modernismul și mișcările artistice de la începutul secolului al XX-lea, marcate de designeri precum Koloman Moser, Josep Hoffmann, William Morris sau Masahiro Mori. Călătoria reprezintă un important mijloc de documentare, cadru în care observarea arhitecturii specifice diferitelor spații culturale devine sursă de inspirație.
Designul ceramic este domeniul care deschide calea spre explorarea multor mijloace de exprimare care completează forma și funcționalitatea în moduri specifice și spectaculoase: decorul ceramic, culoarea sau ilustrația. Colecțiile „Ceramic Sparrow” sunt compuse din serii mici sau obiecte cu decor unic, fiecare piesă urmând un proces de producție și decorare realizat în cea mai mare parte manual.
Diana Butucariu (n. 1990) a absolvit UNArte București, Ceramică, promoția 2012. A realizat patru expoziții personale în România și Suedia și a participat la numeroase expoziţii naţionale și internaţionale. În 2013, împreună cu pianistul Erik Lindeborg, a fondat casa de producție „Small House”, Tyresö, Suedia. După terminarea studiilor masterale în domeniul ceramicii la Konstfack, Diana Butucariu a continuat să lucreaze atât ca ceramist, cât şi ca ilustrator şi grafic designer în diverse proiecte artistice în România şi Suedia.
Proiectul actual al Dianei Butucariu reprezintă o încercare de a regândi unele obiceiuri creative. În procesul artistic, abordează asamblajul combinând module realizate individual. Experimentează la nivelul asocierii de forme și materiale, generând lucrări uneori paradoxale și de mari dimensiuni.
Modularitatea permite un proces interactiv de proiectare și creare de obiecte care devin dinamice și spațiale. Fiecare modul nou dă naștere unor noi posibile combinații. În timp, ansamblurile devin din ce în ce mai imprevizibile. Numărul de configurații și amploarea formală a asocierilor de forme dezvoltă un potențial de creștere exponențială.
Victor Costache (n. 1991) a absolvit UNArte București, Ceramică, în 2015. În paralel cu studiul domeniului ceramicii, abordează tehnici ale Gravurii și tehnici de transfer ale imaginii pe materialul ceramic. În prezent, mediul artistic în care se exprimă este ceramica. Relația materialite-formă-culoare-textură este extinsă înspre limitele fizice ale materialului cu care lucrează. Victor Costache urmărește crearea de lucrări de artă decorativă contemporană care să reuneasă, până la fuziune, pictura, grafica și sculptura.
În 2015, fondează atelierul „Design Neaoș” împreună cu Smaranda Isar și Daniel Roșca. În prezent, lucrează la dezvoltarea atelierului în direcția căutării de soluții estetice și tehnice în registrul decorului mural, sub forma placajului ceramic.
Marius Stanciu (n. 1992) a absolvit UNArte București, Ceramică, în 2015. In prezent, lucrează ca liber profesionist și își desfășoară activitatea de cercetare artistică în atelierul personal.
Marius Stanciu modelează folosind diferite materiale ceramice și mase plastice. Dezvoltă o direcție personală de abordare si aprofundare a formei pe bază unor teme de cercetare plastică. Subiectele includ o perspectivă deschisă și amplă: de la forme utilitare și tehnice de mici dimensiuni până la lucrări ambientale sculpturale de volum mare. Sursele de inspirație provin atât din lumea organică, cât și din lumea anorganică.
Marius Stanciu „culege” texturi și dezvoltă metode de lucru pe care le aplică în lucrările de ceramică, sub diverse forme având multiple variațiuni.
Expoziția este deschisă, cu intrare liberă, în perioada 30 iunie – 3 septembrie 2022, de marți până vineri, între orele 13 – 19 și sâmbăta între orele 11 – 16. Fondul de lucrări al expoziției este disponibil pentru vânzare prin galeria AnnArt.
Comentarii recente